Ziua de 19 februarie este nu numai o sărbătoare națională dedicată marelui sculptor român, dar, şi un prilej de a conștientiza valorile și importanța operei sale, care a modificat vectorii creaţiei artistice și a deschis calea modernizării sculpturii tradiționale. Aşadar, ziua aceasta reprezintă şi o minunată ocazie de a intarsia în mentalul românilor de pretutindeni, neasemuita frumuseţe şi semnificaţie a operei lui Constantin Brâncuși, inspirându-i să aprofundeze lucrările şi operele fundamentale care au fost concepute pentru a prezenta viața și creaţia lui Constantin Brâncuși, într-un context actual.
– Rep. Neiculiţă Costache, spune-mi, te rog, care este marea taină a creaţiei matale şi ce înseamnă talantul insuflat de duhul sfânt al Creatorului Dumnezeu?
– CB: „Eu, am șlefuit materia pentru a afla linia continuă. Și când am constatat că n-o pot afla, m-am oprit; parcă cineva mi-a dat peste mâini”!
– Rep. E un fundament pe care îl impune arta modernă sau numai o regulă în care ai crezut cu atâta fervoare?
– CB: ,,Arta este o oglindă în care fiecare vede ceea ce gândeşte”!
– Rep. Dar, în care gândeşte şi se bucură mai mult de ceea ce vede!
– CB: ,,În artă, ceea ce contează e bucuria! Nu e nevoie să înţelegi! Eşti fericit că vezi”!
– Rep. Cred că putem vorbi, ca şi altădată, despre o viziune «eudemonistă» (doctrina fericirii n.n.), am putea spune, dar, omul mai caută şi frumosul, plăcerea de a regăsi frumosul, ca să ne înscriem într-o viziune «hedonistă» (doctrina plăcerii n.n.), în această lume în care bântuie uneori fantomele demonice şi alienante ale urâtului de tot felul!
– CB: ,,Frumosul nu aparţine nimănui, este al tuturor şi fiecare îl obţine după puteri”!
,,Frumosul este armonia diferitelor lucruri opuse! Cu cât este mai greu să reconciliezi lucrurile, cu atât este mai mare frumosul”!
– Rep. Neicuţă Costache, astăzi, când împlineşti venerabila vârstă de 148 de ani de viaţă fără de sfârşit, propun să discutăm despre acest «frumos» pe care numai arta şi creaţia artistică ne ajută să-l regăsim într-o ţară ca a noastră, pe care unii nu se sfiesc să o numească…«groapa de gunoi» a Europei!
– CB: ,,Frumosul este echitatea deplină! Frumosul este grandiosul! Frumosul este echitatea absolută”!
– Rep. Da, dar, acest frumos naşte mereu comentarii nesfârşite, dispute între specialişti şi mai puţin specialişti, generează discuţii interminabile, chiar dispute între cei care îl susţin şi între cei care îl contestă cu obstinaţie!
– CB: ,,Frumosul este armonia diferitelor lucruri opuse! Cu cât este mai greu să reconciliezi lucrurile, cu atât este mai mare frumosul”!
– Rep. Dar, oamenii sunt mai întotdeauna ispitiţi de ideea frumosului şi de cele mai multe ori caută explicaţii sau mai degrabă răspunsuri la întrebările lor despre frumos!
– CB: ,,Când eşti în sfera frumosului, n-ai nevoie de explicaţii”!
– Rep. Chiar frumos este şi răspunsul, dar, cum se naşte frumosul în arta sculpturii, spre exemplu, ca şi în viaţa de toate zilele, cum se dezvoltă, cum se păstrează el până dincolo de curgerea timpului?
– CB: ,,Frumosul se naşte ca o plantă şi se dezvoltă conform destinulu său”!
,,Oamenii au încercat întotdeauna să exprime frumosul, dar, au încercat cu cea mai bună credinţă să o facă prin lucrări individualizate”!
– Rep. Bun, dar, care este punctul de pornire al frumosului artistic, impulsul său care izvorăşte din mintea şi din sufletul creatorului?
– CB: ,,Atelierul său este primul laborator al frumosului în sine”!
– Rep. Şi-atunci, Neicuţă dragă, cum stăm cu frumuseţea feminină, că doar şi matale ai gustat-o împreună cu Maria Tănase?
– CB: ,,Frumuseţea se schimbă odată cu civilizaţia! Înainte era frumuseţea fizică. Acum spiritele cultivate cer forţa frumuseţii spirituale, care este morală, complet opusă frumuseţii fizice”!
– Rep. Da, Nene, dar, pe Maria Tănase, cred că n-ai şlefuit-o cu atâta măiestrie ca fiind o frumuseţe spirituală, aşa cum ai procedat în cazul Domnișoarei Pogany, cunoscută și sub numele francez de Mademoiselle Pogány!
– CB: ,,Oamenii au încercat întotdeauna să exprime frumosul, dar, au încercat cu cea mai bună credinţă să o facă prin lucrări individualizate”!
– Rep. Dar, matale eşti un creator genial şi mesajul pe care îl transmiţi, cred că trece dincolo de cazul strict individualizat, păstrând şi o conotaţie a frumuseţii morale!
– CB: ,,Nimeni nu poate ajunge la frumos până ce nu iese din sfera lucrărilor individualizate şi nu reuşeşte prin însuşi lucrul său, care se află în afara sa!”!
– Rep. Nene Costache, cum simţi matale că se desfăşoară procesul creaţiei artistice în sinele greu de pătruns al unui sculptor genial?
– CB: ,,Este ca o pâlnie. Începem călătoria prin partea largă a pâlniei, apoi pătrundem în mijlocul diverselor lucruri care constituie viaţa”!
– Rep. Exprimat în stil metaforic, pare destul de accesibil, dar, în ultimă instanţă, cum se ajunge la esenţă?
– CB: ,,Trebuie să trecem apoi prin partea îngustă a pâlniei, pentru a ajunge afară, la esenţă”!
– Rep. Dar, nu înţeleg ce spui, pentru că trimiţi esenţa în afara sinelui, într-o formă exteriorizată!
– CB: ,,Ce poate fi mai minunat decât privilegiul de care se bucură omul, de a fi viu şi de a fi în stare să vadă şi să descopere frumosul din jurul său”!
– Rep. Aşa cum spuneam anterior, perspectiva se îndreaptă spre un fel de «hedonism» (filosofia plăcerii) sau chiar un fel de «eudemonism» (filosofia dobândirii fericirii), ca să ne încadrăm în viziunea grecilor antici!
– CB: ,,Ţi-am spus şi mai demult, plăcerea cu care lucrează artistul e inima artei lui…Fără inimă, nu-i artă! Cea dintâi condiţie e să-ţi placă ţie, să îndrăgeşti, să iubeşti fierbinte ceea ce faci! Să fie bucuria ta. Prin bucuria ta, să dai bucurie oamenilor”!
– Rep. Şi atunci, ca să concluzionăm, cum rămâne cu frumosul şi grandiosul care spuneai că este echitatea absolută?
– CB: ,,Frumosul e dreptatea absolută!
– Rep. Neicuţă Costache, SĂ-L IUBIM PE HRISTOS DOMNUL! LA MULŢI ANI!
Profesor dr. Vasile GOGONEA
