Cum poate fi construit bugetul pentru ca România să funcţioneze în continuare ?

346

Construcţia bugetului pe 2011, despre care a început să se discute, nu poate ocoli întrebarea cheie: cum poate fi redusă diferenţa de 36 de miliarde de lei (adică 8 miliarde de euro) dintre cheltuieli şi venituri?

De unde poate tăia guvernul 1-2 miliarde de euro la cheltuieli şi de unde poate aduce un plus de venituri de 1-2 miliarde de euro pentru ca deficitul bugetar să coboare spre 5 miliarde de euro, adică 4% din PIB? Ecuaţia este simplă: pe de o parte sunt cheltuieli de circa 46 de miliarde de euro, pe de altă parte venituri de circa 38 de miliarde de euro. Deficit: 8 miliarde de euro, adică 7% din PIB. Ce va face guvernul ca deficitul să coboare la 5 miliarde de euro, adică de unde pot proveni 3 miliarde de euro? Mai mult de un sfert din veniturile la bugetul consolidat, adică circa 11 mld. euro, vin din TVA şi accize. Acestea sunt deja majorate, deci nu se mai poate umbla la ele. Alte 8 miliarde de euro sunt veniturile din contribuţiile sociale pentru pensii. Poate fi majorată contribuţia de asigurări sociale (CAS)? Probabil că businessul ar exploda, în condiţiile în care pentru plata unui salariu net de 1.000 de lei, cheltuielile angajatorului sunt deja acum de 1.800 de lei din cauza CAS-ului foarte ridicat. O majorare a contribuţiei de sănătate ar încărca de asemenea cheltuiala angajatorilor cu salariile, iar veniturile instituţiilor autofinanţate înseamnă taxe parafiscale care au crescut deja în ultimii ani. Rămân impozitul pe profit, pe venit sau pe proprietăţi. n scenariul majorării acestui impozit de la 16% la 20%, cum a propus FMI iniţial, ar însemna o creştere cu un sfert a încasărilor, adică în loc de 13 mld. lei circa 17 mld. lei. Plusul înseamnă circa 800 milioane de euro, presupunând că încasările ar fi la nivelul anului 2009. Dezavantajul major: pierderea de competitivitate a companiilor, frânarea investiţiilor. În cazul reintroducerii impozitului progresiv nu se poate face un scenariu privind nivelul veniturilor, pentru că nu se cunosc treptele de impozitare. Luând cea mai rea situaţie – 30% impozit pentru salariile brute mai mari de 8.000 de lei şi 20% pentru cele între 4.000 şi 8.000 de lei, probabil că suma strânsă în plus la buget ar fi 600-800 milioane de euro.

Problema este că impozitul pe proprietăţi afectează pe toată lumea, inclusiv pe cei scoşi din circuitul economic şi din această cauză guvernul ezită să treacă la impozitarea proprietăţilor. Dar doar o impozitare mai strictă aduce activele îngheţate în circuitul economic, productiv. Toată lumea se întreabă de ce guvernul nu reduce drastic cheltuielile de personal. La o privire mai atentă asupra bugetului însă, se observă că nu autorităţile centrale au cele mai mari cheltuieli de personal, de 15,2 miliarde de lei în 2009, ci administraţiile locale: 17,9 miliarde de lei. Însă cea mai mare problemă este la cheltuielile cu personalul ale instituţiilor autofinanţate: 12,9 miliarde de lei în 2009, de trei ori mai mult decât în 2004. Acestea sunt autorităţi de genul Agenţiei pentru Comunicaţii sau Oficiul de Cadastru. Nesupravegheate, aceste instituţii au folosit majorarea veniturilor – aşa-numitele taxe parafiscale – în special pentru majorarea propriilor salarii. Concluzia este că dacă guvernul vrea să nu se atingă de impozitul pe profit şi de cel pe venit, trebuie să reducă drastic cheltuielile de personal în instituţiile autofinanţate, de unde poate economisi 1 miliard de euro, să mărească impozitul pe proprietăţi şi să taie din ajutoarele sociale prin scoaterea la lumină a celor ce beneficiază fără drept de acestea. De asemenea, pentru a majora contribuţiile la sănătate, unde veniturile totale sunt de circa 3 miliarde de euro, o bază de date a tuturor celor care accesează serviciile de sănătate fără să fie înregistraţi ca plătitori de contribuţie confruntată cu bazele de date ale fiscului va putea aduce o majorare substanţială a veniturilor.

Daniela SCAFEŞ

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here