Cultura gorjeană, la bilanţ

248

Responsabilii de aşezăminte culturale din judeţ s-au întâlnit vineri, la Muzeul Judeţean Gorj, pentru a analiza, din punct de vedere cultural, anul 2013, dar şi pentru a stabili strategia culturală pentru anul 2014. În cadrul acestei întâlniri au fost dezbătute şi principalele probleme identificate la nivel de teritoriu de către conducerea Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Gorj, probleme ce vizează atât slaba activitate a unora dintre aşezămintele culturale, numărul mic de directori de cămin cultural din judeţ, dar şi slaba preocupare a administraţiilor culturale în ceea ce priveşte trimiterea directorilor de aşezăminte la cursuri de perfecţionare profesională.

Ca în fiecare an, CJCPCT Gorj a organizat vineri o întâlnire cu directorii de aşezăminte de la nivelul judeţului, întâlnire al cărui principal scop a fost acela de a se face o analiză a stării culturii neprofesioniste din judeţul Gorj la nivelul anului 2013 şi de a fi prezentate elementele de strategie culturală de la nivelul judeţului pentru anul 2014. „Anul trecut a fost un an deosebit, un an foarte, foarte bun. S-au desfăşurat în judeţul Gorj enorm de multe manifestări culturale”, a declarat Ion Cepoi, directorul CJCPCT Gorj. Acesta a precizat însă că nu toate aşezămintele culturale din judeţ se pot lăuda cu activitate bună în 2013. „Aproximativ 30% dintre aşezămintele culturale de la nivelul teritoriului au o activitate culturală slabă sau foarte slabă, rezumându-se doar la serbări şcolare, la activităţi distractive, fără să ia în calcul faptul că, în sine, cultura este un proces aproape ştiinţific, presupune pe de o parte cunoaşterea foarte exactă a realităţilor culturale ale localităţii, pe de altă parte oportunităţile pe care cultura poate să le ofere comunităţii locale respective”, a mai spus directorul Picture013CJCPCT Gorj. Printre aşezămintele culturale din judeţ care s-au evidenţiat în mod negativ se numără cele din: Aninoasa, Arcani, Bălăneşti, Borăscu, Bumbeşti-Jiu, Dăneşti, Fărcăşeşti, Glogova, Hurezani, Ioneşti, Mătăsari, Peştişani, Plopşoru, Prigoria, Roşia de Amaradia, Schela şi Stăneşti. Potrivit reprezentanţilor CJCPCT Gorj, aşezămintele culturale din localităţile enumerate nu au înaintat nici măcar agenta culturală locală pe anul 2014. „Am încercat să prindem şi aceste localităţi în agenda culturală pe 2014, dar atâta timp cât nu primim informaţia că în localitatea respectivă se întâmplă ceva, nu putem să cerem sprijinul Consiliului Judeţean pentru evenimentul respectiv. Nu putem să lucrăm singuri; trebuie să încercăm să stabilim o colaborare”, a explicat Ion Cepoi.

Minusuri şi plusuri
Pe lângă slaba colaborare a unora dintre aşezămintele culturale din judeţ, au mai fost identificate şi alte probleme, inclusiv aceea că foarte puţini dintre directorii de aşezăminte culturale au contracte de management încheiate. „Probleme sunt multe la nivel de teritoriu. În primul rând, în aproape 50% dintre aşezăminte există o slabă preocupare a administraţiilor publice locale de a angaja directori de aşezăminte; ori, o instituţie nu poate exista în afara existenţei unui director de cămin sau de casă de cultură. În al doilea rând, o slabă preocupare a administraţiilor culturale în a trimite directorii de aşezăminte la cursuri de perfecţionare profesională. Mai mult decât atât, majoritatea celor care sunt angajaţi la această oră nu sunt manageri, nu s-a încheiat un contract de management între ei şi autoritatea publică locală. Motivele sunt multe, sunt legate şi de partea financiară, sunt legate şi de responsabilităţile pe care autoritatea publică locală şi le asumă în momentul în care încheie un contract de management ş.a.m.d., dar repet, este ilegal a nu încheia un contract de management cu directorul aşezământului cultural”, a precizat Ion Cepoi. Acestea nu sunt singurele probleme cu care trebuie să se confrunte responsabilii de aşezăminte culturale. Picture015„Avem probleme (…) în sensul că există foarte multe cămine culturale care nu sunt reabilitate sau unde nu se pot desfăşura activităţi pentru că nu sunt amenajate corespunzător şi nu prezintă atractivitate, nici pentru cei mici, nici pentru cei mari. După aceea, avem probleme cu responsabilii culturali. Din cauza îngrădirilor la angajări impuse de fostul Guvern, ne-am trezit că nu avem responsabili culturali sau responsabili de cămin cultural, nu avem nici bibliotecari în toate localităţile şi un singur om trebuia să reprezinte şi responsabil cultural şi şef de cămin cultural şi bibliotecar, deci are mai multe atribuţii. Bineînţeles că nici fondurile necesare pentru reabilitarea căminelor nu au fost alocate însă, începând din 2013, s-a făcut o eşalonare a căminelor culturale care trebuie să fie reabilitate, s-a dat drumul la o sesiune de finanţare. Bani nu vor fi atât de mulţi, însă sunt foarte multe proiecte depuse încă din 2011 pe finanţarea pentru cămine culturale”, a spus şi Mădălina Ciolocoi, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Gorj, prezentă la întâlnirea cu directorii de aşezăminte culturale din judeţ. Potrivit conducerii CJCPCT Gorj, există totuşi şi aspecte pozitive în ceea ce priveşte activitatea culturală din judeţ: aproximativ 55 de localităţi din Gorj „există din punct de vedere cultural, trăiesc din punct de vedere cultural, produc, fie pe proiecte proprii, fie pe proiecte pe care CJCPCT sau alte instituţii culturale ale Gorjului reuşesc să le facă împreună cu aceste aşezăminte”. Un alt lucru pozitiv este acela că în aproximativ 15 localităţi au fost făcute deja proiecte pentru reabilitarea şi modernizarea aşezămintelor culturale. „Dacă vrem să fim competitivi, dacă vrem să intrăm într-o relaţie de concurenţă, dacă vreţi, cu zona privată a culturii, pentru că există şi o astfel de zonă, va trebui la rândul nostru, administraţia de stat, administraţia locală, să ofere condiţii cel puţin echivalente în aşezămintele noastre culturale”, a precizat directorul CJCPCT Gorj. Potrivit acestuia, la nivelul judeţului Gorj există 61 de cămine culturale de reşedinţă (aproximativ 140 de cămine culturale dacă luăm în calcul faptul că o parte dintre ele au şi filiale în satele componente ale localităţilor respective) şi 9 case de cultură, opt dintre acestea la nivel de oraşe şi una la nivelul unei staţiuni balneo-climaterice.
Roxana Lupu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here