Joi, 15 februarie 2024, a fost o zi plină de activități pentru Filiala Gorj „Tudor Vladimirescu” a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” pentru a sărbători în avans „Ziua Națională Constantin Brâncuși”, care este marcată în fiecare an la data de 19 februarie, ziua nașterii marelui sculptor român.
Constantin Brâncuși este unul dintre cei mai distinși sculptori români și unul dintre cei mai importanți artiști moderni din lume. Există multe manifestări și evenimente dedicate operei sale, care își propun să promoveze și să celebreze contribuția sa la arta universală.
1. Prima activitate a fost la sediul Universității „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, unde, începând cu ora 11, delegația filialei, alcătuită din col. (rtr.) dr. ing. Walter Loga, col. (rtr.) Gigi Bușe, prof. Grigore Haidău, prof. dr. Ion Mocioi și ing. Vasile Ionescu a participat la vernisajul expoziției intitulate ,,Brâncuși văzut de artiști români și străini” realizată de profesorul și caricaturistul Grigore Haidău, membru și al Filialei Gorj „Cultul Eroilor”. Lucrările acestei expoziții îl înfățișează pe Brâncuși într-o grafică portretistică și caricaturală ce capturează esența și personalitatea artistului.
După prezentarea expoziției activitatea a continuat în amfiteatrul universității cu un simpozion dedicat „Titanului de la Hobița” în care prof. univ. dr. George Niculescu și drd. Adrian Tudor au vorbit despre opera și viața lui Constantin Brâncuși adică „Știute și neștiute despre Constantin Brâncuși”. La aceste activități au participat, alături de studenți și cadre didactice ale universității, elevi și profesori ai Liceului de Arte „Constantin Brăiloiu” din Târgu Jiu, oameni de cultură și actori ai Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu” din Târgu Jiu.
2. La ora 13:00, am fost prezenți la Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” din Târgu Jiu unde am participat la vernisajul expoziției cu obiecte personale ale Mariei Tănase intitulată „Maria Tănase – suflet românesc” sau „Maria Tănase și Constantin Brâncuși – împreună în artă”. Această expoziție a fost organizată de către Muzeul Olteniei Craiova, prin secția de Etnografie, în colaborare cu Muzeul Județean Gorj ,,Alexandru Ștefulescu”.
Expoziția cuprinde obiecte personale ale artistei, aflate în patrimoniul Muzeului Olteniei Craiova, cum ar fi: acte de stare civilă, certificat de naștere, căsătorie și deces, legitimații și atestate, cartea de muncă și testamentul artistei, fotografii cu prietenii din Bucureștiul de altădată. Acestora li se adaugă și alte documente din viața artistei, ce cuprind scrisori primite de-a lungul vieții, repertorii de scenă, programe de revistă și articole de spectacol, adunate în întreaga sa activitate. Maria Tănase a fost reprezentanta unei generații de artiști din perioada interbelică și postbelică. Valoarea ei a fost certificată în primul rând de talentul înnăscut, precum și de frumusețea aparte a reprezentării ei în spectacole. Cântecele ei sunt un exemplu pentru cei care iubesc folclorul autentic, cu toate că Maria Tănase știa să îl înflorească într-un mod special. A simțit folclorul românesc ca nimeni altcineva, a fost autentică și autoritară în cântecul tradițional românesc și rămâne un model ce nu poate fi repetat.
„Anul acesta, la 25 septembrie, se împlinesc 111 ani de la nașterea Mariei Tănase și ne înclinăm cu recunoștință dovedind că Maria Tănase prin har, cântec și artă, este o expresie vie a sufletului însetat de frumusețe, de adevăr și de perpetuă înflorire”, a transmis conducerea Muzeului Județean Gorj. „Colecția «Maria Tănase», din patrimoniul Muzeului Olteniei Craiova, conține 1.300 de obiecte personale, legate de viața și activitatea marii artiste. Muzeul Olteniei Craiova a intrat în posesia acestei colecții în anul 1976. Această expoziție are o importanță deosebită, datorită conținutului de documente originale, piese de colecție, documente ce cuprind activitatea artistei, fotografii cu fragmente din viața Mariei Tănase”, au precizat cei din conducerea Muzeului Olteniei Craiova. De altfel, delegația acestui muzeu craiovean prezentă la vernisajul de la Târgu Jiu a fost alcătuită din: Florin Ridiche – director, Irinel Cănureci – șef secție etnografie, Loredana Durău, Liviu Olteanu – muzeografi și Turcu Sorin – conservator și gestionar al Colecției Maria Tănase. Acesta din urmă mi-a relatat că această expoziție a fost prezentată și în afara Craiovei, începând cu anul 2019 la Suceava, apoi la Brăila în anul 2021, la Baia Mare în anul 2022 iar acum, în 2024, și la Târgu Jiu.
3. La ora 14:00, am ajuns la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, unde, în sala „Florin Isuf” am participat la o altă expoziție intitulată „De la Brâncuși am învățat arta să cânte”, realizată de sculptorul teleormănean Costel Păun, pictorul bucureștean Elian Băcilă și managerul CJCPCT Gorj, Pompiliu Ciolacu.
Expoziția se dorește a fi un omagiu adus marelui sculptor, Constantin Brâncuși, pentru care arta tradițională gorjenească a fost, de asemenea, o sursă de inspirație. „Am văzut îngerul în piatră și am sculptat până l-am eliberat”, așa a început povestea lui Costel Păun în vârstă de 67 de ani, sculptor autodidact din Roșiorii de Vede. Artistul și-a găsit menirea după ani de căutări și consideră sculptura o vocație, nu o profesie, și recunoaște că povestea lui a început ca un hobby. Lucrările lui Costel Păun aduc, dincolo de elementul de noutate și de frumusețe, se evidențiază prin valorificarea unui material considerat de mulți fără valoare artistică: piatra de râu. El nu este la prima expoziție la Sala „Florin Isuf” din Târgu Jiu. Iată ce ne-a spus artistul: „Înainte de a începe o lucrare stau în jurul pietrei mele și văd ce vrea să îmi spună. Uneori eu vin cu o idee dar ea cere altceva, se contopesc ideile și apoi totul decurge de la sine. Piatra înseamnă eternitate, tinerețe, forță, istorie și religie.” La patru ani, era ucenic în atelierul de tâmplărie al bunicului său din Roșiorii de Vede. Acolo a făcut cunoștință cu dalta și ciocanul și a început să descifreze tainele sculpturii. La vârsta copilăriei își făcea singur jucării din lemn. Chiar dacă înclinația către artă s-a manifestat de timpuriu, Costel Păun a fost purtat de viață pe alte căi. A lucrat zeci de ani în domenii fără legătură cu arta sau cu piatra.
Elian Băcilă, este un pictor abstract român, născut la 16 august 1974 la Orșova, care locuiește în București și este cunoscut ca pictorul de negru al României, fiind primul artist român care a pictat negru pe negru. El operează cu conceptele de negru absolut și negru luminos. Lucrările sale au fost expuse atât în țară, cât și în străinătate, intrând în colecția Casei Albe, a Muzeului Național Cotroceni și a Muzeului de Artă Modernă și Contemporană Pavel Șușară, precum și în colecții private din România, Franța, Olanda, SUA, Japonia, Vatican. Pentru el, negrul este foarte modern, are autoritate și îl liniștește. „Eu numesc pictura abstractă frumusețea ascunsă a artei. «Pictorul de negru» mi-a spus prima oară maestrul meu care m-a și descoperit, maestrul Virgil Cojocarul, pentru că pictez doar în negru”, ne-a mărturisit Elian Băcilă.
Pompiliu Ciolacu, managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, a fost prezent în cadrul expoziției cu furci de tors. Modelele prezentate sunt din Mărginimea Sibiului și din județul Gorj. Pompiliu Ciolacu este și profesor la Palatul Copiilor și spune că îi învață pe elevi importanța acestor piese. Chiar dacă în procesul torsului furca este o piesă statică pe lângă fus, ea este un obiect care iese în evidență când este folosit. Artistul 
a încercat mereu să readucă în atenția privitorilor frumusețea obiectelor tradiționale din lemn, ce altădată se găseau în gospodăria fiecărui gorjean. Etnograful Pompiliu Ciolacu a sculptat cu mulți ani în urmă și chipul lui Constantin Brâncuși, iar lucrarea a fost expusă la Primăria orașului Țicleni.
Printre cei care au luat cuvântul la ultimele două expoziții a fost și profesorul dr. Ion Mocioi, reprezentant al Filialei Gorj „Cultul Eroilor”, un renumit brâncușiolog al României.
Gigi Bușe
