S-a ivit pe lume la 23 august 1925, în comuna Turcineşti, într-o familie de ţărani harnici şi cinstiţi, dar săraci lipiţi pământului, care munceau zi lumină în propria gospodărie, ocupându-se cu creşterea animalelor, dar şi la oameni înstăriţi, pentru cele necesare traiului. Nevoit să muncească de mic, copilul Constantin Ispas n-a prea avut parte de copilărie. Pentru că sărăcia devenea tot mai apăsătoare pentru familie, părinţii sunt nevoiţi să-l dea ca argat la un moşier din satul vecin. Întors acasă, într-o zi de Sfânta Maria, viaţa lui Constantin Ispas, ajuns la pubertate, avea să se schimbe. Chiar în această zi de mare sărbătoare, tatăl său primeşte vizita unui fost coleg de şcoală, ajuns ofiţer în armata română, căpitanul Traian Diaconescu, cu aprobarea părinţilor îl duce spre o nouă lume, la Bucureşti, pe băieţaşul în vârstă de 13 ani. A plecat desculţ şi îmbrăcat într-o cămaşă de cânepă, lungă până la glezne. „Am plecat desculţ la Bucureşti, pentru că mama mi-a spus că nu am nevoie, că în Capitală, este „trotal”. Am fost copil de trupă”, povesteşte Constantin Ispas. Căpitanul Traian Diaconsecu va deveni mentorul său. Zorile unei alte vieţi se revărsau asupra puberului Constantin Ispas, pe care greutăţile vieţii l-au călit şi maturizat mult mai devreme. Cariera militară va fi şansa noii sale vieţi. După câţiva ani, a plecat pe front, în Basarabia. A scăpat ca prin minune de la moarte, dar a fost rănit, iar apoi, s-a îmbolnăvit de tuberculoză. Îşi reia cariera militară în 1948, când, ca prin miracol, toate bolile de care suferea au dispărut. A fost încorporat la Regimentul 5 Artilerie Grea, din Braşov. Inteligent şi executând cu promptitudine ordinele superiorilor săi, este selecţionat pentru a urma cursurile Şcolii Militare de Subofiţeri Breaza, absolvită ca şef de promoţie. Este avansat la gradul de locotenent, fiind promovat ca şef de birou la secţia Mobilizare a Marelui Stat Major al Armatei. Destinul i-a surâs şi de data aceasta, răzbind, bineînţeles, prin capacităţile sale intelectuale, însoţite de eforturi considerabile.
În 1956 a absolvit Academia de Înalte Studii Militare. După absolvire, a îndeplinit timp de 13 ani funcţia de lector, apoi conferenţiar şi profesor universitar la catedra de Tactică şi Artă Operativă a Academiei Militare Bucureşti, perioadă în care a elaborat numeroase cursuri. A urmat apoi cursul post academie de Cibernetică şi cursul postuniversitar de Consulting şi Management. Revine la Marele Stat Major – 1969 – 1980. Ofițerii și subofițerii care au lucrat la Academia Militară afirmă și acum că D-l 
Constantin Ispas s-a remarcat ca un profesor destoinic și autor al multor cursuri destinate doctrinei militare.
După cum vedem, Constantin Ispas a fost mereu receptiv la noile ştiinţe, cu aplicaţii în domeniul militar, dispus să înveţe, pentru aceasta, a fost desemnat să se ocupe de realizarea unor sisteme informatice la toate categoriile de arme, fiind mutat ca ofiţer cu automatizarea într-un organism nou: Secţia Cercetări Ştiinţifice pentru mecanizarea şi automatizarea conducerii trupelor în cadrul Statului Major al Armatei. A fost numit apoi în funcţia de şef al Secţiei Sistemelor Informatice Teritoriale.
Dintre lucrările de specialitate, amintim: „Optimizarea deplasării trupelor pe distanţe mari folosind tehnica de calcul electronic”, Editura Ministerului Apărării Naţionale, Bucureşti, 1968; „Manual de Strategie Militară” (autor al capitolului 8): „Procedeele şi formele acţiunilor de luptă în războaiele moderne, nucleare, chimice”, Editura Academiei Militare Bucureşti, 1971; „Probleme ale ştiinţei conducerii, cu aplicaţii în domeniul militar”- Întreprinderea Poligrafică „Timpul”, Bucureşti, 1973; „Aplicaţii ale teoriei matematice a deciziei în domeniul militar”, Tipografia Ministerului Apărpării Naţionale, Bucureşti, 1974.
Prin publicarea acestor cărţi şi prin întraga sa activitate, deosebit de laborioasă, a devenit un nume cunoscut şi respectat în armata română. Prin funcţiile îndeplinite, s-a întâlnit cu oameni care au schimbat istoria, dar despre aceste aspecte, Domnul General este reţinut în a le relata: „Nu pot să spun prea multe lucruri. Am avut multe întâlniri cu oameni deosebit de importanți. M-am întâlnit și cu Stalin”, afirmă Domnul General, Constantin Ispas. I s-a propus să plece la Moscova, dar a declinat oferta, preferând să se retragă la Târgu-Jiu, în funcția de comandant al Centrului Militar județean Gorj, unde a activat până în 1986, când a ieșit la pensie.
Umblat prin lume și aflându-se printre oameni cu funcții și însărcinări înalte, în armată și în stat, n-a uitat o clipă de stirpea sa gorjeană, de Turcineștii săi natali, de aceea, a ales să revină pe locurile de baștină.
După evenimentele din decembrie, 1989, la dorința oamenilor din Turcinești, ocupă funcția de primar: ”Imediat după revoluție au fost niște vremuri tulburi. Oamenii din localitate au vrut ca eu să devin primar. Am fost primar timp de mai mulți ani, dar nu am primit nici un leu salariu. S-au făcut multe lucruri importante în perioada respectivă, cum ar fi drumul și dispensarul. Nu am primit salariu, pentru că eram pensionar”, afirmă Domnul General Constantin Ispas.
Mereu înclinat spre cultură, în această perioadă a existenței sale gorjene, condeiul nu contenește să alunece pe albul hârtiei, dând la iveală lucrări deosebit de importante despre viețile militarilor gorjeni. Este o dorință îndeplinită a Domniei-Sale, aceea de a nu fi acoperiți de negura istoriei, iar faptele lor de arme să fie cunoscute. A reușit să scrie mai multe volume care cuprind biografiile a peste 150 de personalități ale armatei române. Nu putea fi un titlu mai potrivit și mai înălțător ca acesta; ”Nemuritorii”; ”Generali Gorjeni, valori ale neamului românesc”, vol. I, II, Editura Centrului județean al Creației Gorj, Târgu-Jiu, 2002; ”Vitejii Gorjului – Cavaleri ai Ordinului Mihai Viteazul”, vol. III, Editura Centrul județean al Creației Gorj, Târgu-Jiu, 2004; ”Onorul la General”, vol IV, V, Editura Centrul județean al Creației Gorj, Târgu-Jiu, 2006.
Sunt cărți fundamentale, rod al unei activități prodigioase și îndelungate, care se bucură de aprecierea istoricilor, precum domnul academician, profesor universitar, doctor Florin Constantiniu de la Institutul Nicolae Iorga: ”Autorul este un împătimit al istoriei, dar și un împătimit de plaiurile gorjene și de oamenii minunați ce le locuiesc. Din această dragoste întreită – de pământ, de om și de istorie – a răsărit acest minunat florilegiu de biografii ale gorjenilor care și-au dedicat viața slujirii Patriei, acolo unde iubirea de țară găsește un câmp întins de manifestare: Armata…”
Domnul General a fost invitat acum doi ani la o întâlnire importantă a reprezentanților statelor care s-a desfășurat la Roma, unde s-a prezentat la un nivel deosebit.
O lucrare bine structurată, de amploare și bogat ilustrată este ”Misiune îndeplinită”, aparținând celor doi autori, General (r) profesor universitar Constantin Ispas și profesor universitar, General (r) Ion Dănilă. Aceasta cuprinde două părți: Partea I conține ”Adevăruri istorice care trebuiesc știute” și Partea a II-a ”Porunca morților”. Dialog cu Eroii, fiii Peștișanilor”. Coordonatorul lucrării este Domnul profesor universitar doctor Moise Bojincă, lector, profesor universitar doctor Nicolae Brânzan. Colaboratorii lucrării: Octavian Moraru, secretarul A.N.V.R. Gorj, Nicolae Știrbăț, președintele subfilialei A.N.V.R. Peștișani, , referent la C.J.C.P.C.J. Gorj, Ileana Horia – B.N.R. București, cadre didactice de la școlile din comuna Peștișani și alții; Tehnoredactarea imagistică și coperta – Luminița Nicoleta Tudorescu. Lucrarea cuprinde date oficiale, documente originale, fără aprecieri subiective. De altminteri, toate lucrările Domniei-.Sale cuprind date oficiale, documente originale care prezintă desfășurarea evenimentelor așa cum s-au petrecut.
În așteptare, este apariția unei cărți monumentale, de valoare națională, care va cuprinde date despre toți eroii localităților din județul Gorj. Este rodul unei activități colosale de documentare. Toate aceste scrieri ale Domnului General Constantin Ispas reprezintă de fapt istoria militară a Gorjului, o istorie sacră despre eroii gorjeni care au plămădit pământul cu sângele lor. Aceștia, după opinia noastră, sunt niște sfinți necanonizați.
Din anul 1990 este președintele Filialei Gorj a Veteranilor de Război. În această calitate, a militat și depus eforturi considerabile pentru punerea la punct a evidenței veteranilor și văduvelor de război, precum și acordarea drepturilor acestora conform legii în materie. Totodată s-a străduit pentru editarea periodică a revistei ”Onoare și jertfă”. Fiind o legendă vie a oștirii române, a ținut adevărate lecții de istorie, cu prilejul omagierii eroilor neamului, în cadrul ceremoniilor de sfințire a multor monumente de pe raza județului nostru și din alte județe. A îndemnat cadrele didactice să insufle elevilor dragostea de neam și țară.
În cazul Domnului General Constantin Ispas, se adeveresc spusele lui Andrei Malraux, potrivit cărora valorile se nasc din durere, sau ale lui Goethe, că nu poate ajunge la cer cine nu a străbătut mai întâi pământul și iadul. Domnul General Constantin Ispas a ajuns în ”cerul” ierarhiei militare prin propriile sale forțe, prin capacitățile sale intelectuale, o prețioasă zestre nativă, de asemenea, grație eforturilor sale enorme pe întreaga durată a vieții. Aflat acum în drum spre ”Everestul” vârstei sale, Domnul General Constantin Ispas ne uimește prin vigoarea sa fizică și intelectuală, puterea de muncă și apetitul cuvântului așternut pe albul hârtiei. Poate că singura ”mâhnire” care îl ”macină” pe Domnul General Constantin Ispas este că podoaba capilară, la 90 de ani, n-a albit încă, dimpotrivă este aceeași dintotdeauna – un păr negru ca pana corbului!…
Mulțumirile noastre, Domnul General, pentru tot ce ați făcut în favoarea Armatei și cuturii române, pentru gorjenii pe care îi prețuiți și iubiți.
Omagiile noastre, Domnule General, cu dorința de a vă sărbători și la 100 de ani și nu numai !
Să ne trăiți întru mulți ani, cu sănătate, fericire și noi împliniri, laolaltă cu toți cei dragi și apropiați !
Titu Pânișoară, Constantin E Ungureanu, Ion M Ungureanu, Dumitru Dănău, Florian Văideianu
