Consiliul de Supraveghere, raport cu minusuri la şase luni: CEO, datorii de peste o mie de miliarde de lei

336

Raportul Consiliului de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia, asupra activităţii de administrare a companiei în perioada 1 ianuarie-30 iunie 2015 nu arată o situaţie prea roz a structurii cu sediul în Târgu-Jiu. Compania are, potrivit raportului, datorii de peste o mie de miliarde de lei vechi şi credite extrem de mari din care s-a reuşit, în primul semestru, rambursarea a mai puţin de 1150 de miliarde de lei vechi. CEO are de recuperat, de asemenea, peste 8200 de miliarde de lei vechi de la unităţile la care a furnizat cărbune şi un profit de doar 130 de miliarde de lei vechi, care ar fi inexistent dacă structura ar fi achiziţionat certificatele de CO2, impuse a fi cumpărate în perioada prinsă în raport. Astfel dacă CEO achiziţiona certificatele în primele şase luni ale anului, profitul ar fi fost aproape inexistent, susţine profesorul de management Dan Morega, şeful Institutului de Analiză şi Investigaţii Publice, care a studiat din scoarţă în scoarţă raportul, concluzionând că CEO “merge din rău în mai rău”.

Într-o declaraţie făcută în presă recent, consilierul managerului CEO, Cosmin Popescu, anunţa mândru că structura ar merge în continuare pe profit, situaţia fiind mult mai bună comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Popescu a relatat o situaţie de fapt fără a menţiona însă că profitul rezultat la şase luni a reieşit doar din neachiziţionarea certificatelor de CO2 de către conducerea companiei. Raportul Consiliului de Supraveghere a CEO, după primele şase luni de activitate a companiei pe 2015 subliniază însă clar acest aspect, în momentul în care se menţionează că CEO a obţinut un profit de 130 de miliarde de lei vechi în perioada analizată.
În raportul respectiv se prevede, de asemenea, că CEO are de încasat peste 647 de miliarde de lei vechi de la partenerii tradiţionali, dar şi că are de achitat debite care depăşesc 1000 de miliarde de lei vechi.

ciurel (4)RAAN şi Termo Craiova, 5000 de miliarde pentru CEO
Mai exact, potrivit raportului Consiliului de Supraveghere, CEO are de recuperat de la RAAN Severin, societate aflată în insolvenţă, peste 3000 de miliarde de lei vechi, dar şi încă peste 2000 de miliarde de lei vechi de la Termo Craiova, societate aflată într-o situaţie similară. 2000 de miliarde de lei ar trebui să intre în contul CEO şi de la CET Govora, în timp ce CET Oradea are de achitat societăţii din Gorj în jur de 700 de miliarde de lei vechi. UATAA Motru are, de asemenea, o datorie în valoare de 150 de miliarde de lei vechi către CEO în timp ce COLTERM Timiş are de achitat 383 miliarde de lei vechi. 43 de miliarde trebuie achitate de CET Braşov către CE Oltenia în timp ce de la alţi contractaţi mai are de încasat peste 37 de miliarde de lei. CEO are astfel de recuperat în total peste 8200 de miliarde de lei vechi de la aceşti parteneri cărora compania le-a furnizat contra cost cărbune.

Credite de peste 9000 de miliarde
Creditele companiei se apropie, de asemenea, conform raportului Consiliului de Supraveghere, la 9000 de miliarde de lei vechi, creditele în euro depăşind 4000 de miliarde de lei vechi. De altfel, în primul semestru CEO abia a reuşit să ramburseze o mică parte din datorie, adică 1147 de miliarde.
Cifrele din raport, ajunse cu siguranţă şi la reprezentanţii Băncii Mondiale au generat vizita recentă a delegaţiei acestui organism în Gorj. Cel puţin asta crede profesorul Dan Morega care susţine că BM şi FMI nu ar trebui să se imixtioneze totuşi în reorganizarea ori organizarea acestei companii de stat. “Atribuţiile de reorganizare rămân, în exclusivitate, în sarcina acţionariatului, respectiv a Statului, prin Ministerul Energiei, ca acţionar majoritar, care au desemnat atribuţii şi competenţe în acest sens organismelor de conducere stabilite: AGA, Consiliul de Supraveghere ori Directorat. În condiţiile în care societatea are datorii către Banca Mondială, iar creditorul are semnale că firma este în incapacitatea de a le returna banii împrumutaţi atunci poate apărea o situaţie ca şi cea înregistrată recent la Gorj când s-au făcut recomandări legate de viitoare disponibilizări de personal. Eu iau însă în calcul şi posibilitatea ca şi cei de la Banca Mondială, să fi fost chiar chemaţi la CEO de conducerea societăţii interesată să arunce povara unor viitoare restructurări tocmai în cârca celor sosiţi să alarmeze liderii sindicali. Curios este însă faptul că membrii AGA, cei ai Consiliului de Supraveghere şi cei ai Directoratului şi unii lideri sindicali importanţi nu au participat la întâlnirea lipsită de transparenţă şi realizată cu uşile închise la o pensiune din muncipiu”, a concluzionat Morega.
În acest context, Morega a criticat prezenţa la aceste discuţii a reprezentanţilor FNME, Feurdean şi Golea, considerând că liderii Federaţiei ar trebui să ia măsuri drastice cu respectivii.

morega insLipsa investiţiilor, punctate de Morega
Profesorul Morega a criticat şi lipsa investiţiilor CEO atât la termocentrale, cât şi la carierele miniere, şi faptul că profitul a fost obţinut doar prin neachiziţionarea certificatelor de CO2. “Profit de fapt nu există la CEO pe primul semestru al acestui an, investiţiile sunt nerealizate, reparaţiile curente şi capitale sunt şi ele inexistente, creanţele companiei se ridică la mii de miliarde, datoriile la fel, veniturile sunt scăzute cu 30% şi totul în condiţiile în care numărul de angajaţi a fost redus cu 3000. Urmare a acestor lucruri apărute în raportul Consiliului de Supraveghere nici nu mă pot aştepta la minuni peste noapte, ci mai degrabă la distrugerea în continuare şi sistematică a CEO de către un căpcăun, pe nume Ciurel”, a declarat Morega.

Energia pe cărbune, menţinută în Polonia şi în Germania
Fostul politician susţine, de asemenea, că nici informaţiile legate de faptul că energia pe cărbune nu este susţinută la nivel de UE, nu vine în ajutorul managementului de la CEO, asta deoarece în Polonia şi în Germania acest concept este chiar promovat nu criticat. “Închiderea mineritului pe cărbune este doar o minciună din partea unor derbedei care nu au fost capabili să facă o strategie pe termen mediu şi lung, strategie care ar fi trebuit să fie prezentată la un summit al UE la care ar fi participat toate statele membre în care acest tip de energie este promovat”, a mai spus Morega dând exemplu ţări ca Polonia şi Germania care nu merg în primul rând pe energie regenerabilă.
Criticile lui Morega s-au îndreptat şi spre lipsa de revizii la structurile CEO în momentul în care la punctele în cauză nu s-a lucrat, viitorul companiei fiind, în opinia profesorului, destul de sumbru chiar dacă oficialii se laudă cu un profit pus însă sub semnul întrebării de însuşi Consiliul de Supraveghere.
Anamaria Stoica

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here