În magazine găsim tot felul de alimente, dar unele dintre ele ştim cu toţii că afectează sănătatea şi unii dintre noi încercăm să le evităm pe cât posibil. Mai greu este însă cu tinerii, care preferă să mănânce, în general, tot ceea ce este bun la gust fără să se uite pe eticheta de provenienţă a alimentului respectiv.
De aici pleacă tot felul de probleme de alimentaţie ale tinerilor. Tulburările de alimentaţie sunt afecţiuni frecvente în rândul adolescenţilor deoarece aceştia experimentează mai multe schimbări la perioada pubertăţii, schimbări care le pot afecta major stima de sine. Cele mai grave tulburări de alimentaţie cunoscute la copii şi adolescenţi sunt anorexia şi bulimia, ambele având la bază o gravă depresie, după cum afirmă specialiştii. În general, tulburările de alimentaţie de acest gen implică gânduri negative, autocritice şi controlarea excesivă a greutăţii corporale şi a aportului caloric.
Anorexicii se tem permanent de o creştere în greutate, chiar şi când medicii îi avertizează că sunt mult sub limita admisă de greutate. Urmând exemplul unor vedete şi al modei, fetele îşi doresc să arate cât mai bine şi atunci apar dezechilibrele alimentare. Fără sprijinul unui specialist în nutriţie, de cele mai multe ori se fac greşeli grave, care, în cazul anorexicilor pot deveni chiar fatale. Este important ca un adolescent anorexic să fie dus la medic imediat ce s-a observat boala, pentru că aceasta implică multe riscuri: oase fragile, risc crescut de a face osteoporoză, bătăi neregulate ale inimii, încetarea creşterii şi dezvoltării normale. Tratamentul specializat îl poate ajuta în măsura în care îşi doreşte să scape de această afecţiune şi de neplăcerile ei. În general, însă, peste 60 la sută dintre cazurile la adolescenţi nu se vindecă din primul tratament, fiind nevoie de eforturi repetate.
Bulimia, tot mai frecventă
Diferenţa dintre anorexie şi bulimie este că bulimicii mănâncă mult, după care îşi provoacă voma, în timp ce anorexicii nu mănâncă deloc. În general, bulimicii sunt tineri care îşi satisfac poftele de dulciuri sau de alte alimente pe ascuns, apoi, fiind mânaţi de un sentiment profund de vinovăţie încearcă să elimine tot. Bulimia poate fi caracterizată printr-o perioadă de supraalimentare, tinerii mănâncă excesiv, încercând să îşi îngroape frustrările în alimente cât mai dulci sau mai multe. Părinţii observă foarte greu această boală, şi, conform specialiştilor, această boală se instalează de obicei la tinerii cu o clasă socială înaltă şi cu posibilităţi multiple, care însă sunt neglijaţi de părinţi. În tratarea bulimiei, primul scop este asigurarea sănătăţii psihice iar apoi, recăpătarea unei greutăţi normale. Discuţiile cu un nutriţionist sunt necesare pentru ca bolnavul să înţeleagă ce anume trebuie să mănânce pentru o stare de sănătate bună.
Sunteţi supra-saturaţi cu informaţii – fie prin media, fie chiar din partea medicilor – referitoare la efectele nefaste asupra excesului de grăsimi alimentare. Pe de altă parte, grăsimile sunt indispensabile sănătăţii şi au efecte benefice atunci când sunt consumate în cantităţile şi varietăţile adecvate.
Cristina Răscol
