Conjunctivita

314

Conjunctivita este o inflamaţie a membranei transparente (denumită conjunctivă) care căptuşeşte pleoapele şi acoperă ochiul până la marginea corneei. Persoana care suferă de conjunctivită are ochii roşii, senzaţie de nisip în ochi, arsuri, mâncărimi la ochi, secreţii la ochi care formează cruste noaptea, vedere tulbure şi sensibilitate la lumină (fotofobie).

Unii pacienţi fac infecţia în urma contactului cu persoane ce prezintă conjunctivită, direct sau prin intermediul unor obiecte infectate (pernă, prosop, batistă). Alţii au contacte cu bolnavi suferinzi de infecţii ale căilor respiratorii superioare. Foarte puţini contractează boala prin intermediul apei infectate din piscine, bazine de înot.

Tipuri de conjunctivită:
Conjunctivita bacteriană reprezintă 40 % din patologia infecto-inflamatorie oculară. Debutul este acut, unilateral, cu bilateralizare în 24 – 48 ore. Pacientul prezintă prurit, senzaţie de corp străin, senzaţie de înţepături sub pleoape, lăcrimare. Obiectiv, se caracterizează prin ochi roşu care poate fi asociat cu edemul (umflarea) pleoapelor, secreţie conjunctivală mucoasă sau purulentă, lipirea pleoapelor dimineaţa, la trezire. Vederea nu este afectată.
Tratamentul conjunctivitelor bacteriene se face cu antibiotic care se administrează local sub formă de colir sau unguent oftalmic în sacul conjunctival inferior. Nu se va aplica pansament pe ochiul cu secreţie, acesta putând duce la agravarea bolii prin stagnarea şi dezvoltarea germenilor ca într-un mediu de cultură. Tratamentul inadecvat sau insuficient poate determina complicaţii importante care pot determina reducerea severă a acuităţii vizuale (ex. : cheratita).
Conjunctivita virală este determinată de obicei de adenovirus. Ea poate apărea în cadrul unei infecţii respiratorii superioare, însoţită de febră, dureri de cap, ganglioni preauriculari măriţi. Calea de transmitere poate fi aeriană, prin particule respiratorii contaminate, prin contact direct mână – ochi, sau prin apa de piscina insuficient clorinată. Debutul este brusc, unilateral, cu bilateralizare ulterioară rapidă. Bolnavul prezinta de obicei înroşirea ambilor ochi, secreţie conjunctivală apoasă, adenopatie preauriculară sensibilă la palpare şi, în general, vedere bună. În unele cazuri, este afectată şi corneea prin fenomene imune, producându-se scăderea acuităţii vizuale care poate dura luni de zile. În general, conjunctivitele virale durează aproximativ trei săptămâni.
Conjunctivita alergică apare datorită unei sensibilizări anormale a conjunctivei la anumiţi factori numiţi alergeni: polen, pene, alimente, cosmetice, medicamente.
Aproape întotdeauna în conjunctivita alergică este prezentă senzaţia de mâncărime (prurit). Mai apar: înţepături, congestie conjunctivală (ochi roşu), secreţie apoasă sau filamentoasă şi alte simptome alergice ca: rinita (nas înfundat, cu secreţie apoasă), mâncărimi în gât şi tuse seacă. Pielea pleoapelor poate avea un aspect eczematos caracteristic.
Tratamentul este de desensibilizare, pentru a elimina reacţia inflamatoare de la originea conjunctivitei alergice; în multe cazuri tratamentul este cronic şi se face cu antihistaminice, corticosteroizi.
Conjunctivita alergică nu se transmite, nu este o afecţiune oftalmologică contagioasă, iar acuitatea vizuală rămâne neschimbată, nefiind afectată decât în cazul în care apar complicaţii.

Prevenirea conjunctivitei
Conjunctivita virală şi bacteriană sunt foarte contagioase.
Iată câteva sfaturi pentru a evita răspândirea conjunctivitei:
• Spălaţi-vă frecvent mâinile şi evitaţi atingerea sau frecarea ochilor;
• Faţa de pernă, prosopul de faţă, trebuie să fie individuale; schimbaţi-le zilnic;
• Nu împrumutaţi picături de ochi sau cosmetice ca: rimel, creion de ochi, fard de ochi. Înlocuiţi-le după ce v-aţi vindecat, pentru a evita reinfectarea;
• Întrerupeţi folosirea lentilelor de contact în perioada conjunctivitei;
• Pentru evitarea apariţiei conjunctivitei alergice, se recomandă evitarea alergenilor (aspirarea şi ştergerea prafului din casă, aerisirea camerelor, etc.).
Nu încercaţi să vă trataţi de conjunctivită singuri, cu diverse soluţii, pentru că riscaţi agravarea afecţiunii şi chiar apariţia complicaţiilor. În plus, conjunctivita poate fi confundată cu alte afecţiuni oculare însoţite de ochi roşu, mult mai grave, cum sunt atacul de glaucom, uveita anterioară.
Ochiul afectat de conjunctivită nu se pansează niciodată, deoarece stagnează secreţia iar germenii se pot înmulţi sub pansament, trebuie lăsat descoperit şi tratat cu picături de ochi şi mai ales igienă riguroasă.
Selecţie realizată de Daniela Scafeş

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here