Conferința ONU privind schimbările climatice (COP26), Glasgow, Regatul Unit, 31 octombrie 2021 – 12 noiembrie 2021, cel mai important eveniment al acestei toamne

1061

Summitul liderilor mondiali din 1 noiembrie 2021 a lansat cea de a 26-a Conferință a părților (COP26) la Convenția Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice. După Acordul de la Paris din 2015, menit să limiteze încălzirea globală la 1,5 grade Celsius, ONU a avertizat omenirea că ne apropiem de o creștere catastrofală cu 2,7 grade Celsius. Acum mai mult ca oricând este necesar să realizăm criză climatică și de mediu care se intensifică de la an la an, fenomene precum incendiile devastatoare din țări cunoscute ale Europei (Grecia, Italia, Cipru, s.a.), inundații destructive în toate țările din nordul continentului nostrum, fiind din ce în ce mai dese și greu de controlat. Pericolul este comun și ca urmare fiecare țară trebuie să contribuie la apărarea noastră, a tuturor.

Cu şase săptămâni înainte de COP 26, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat că un raport publicat „arată că lumea se află pe o cale catastrofală spre o încălzire cu 2,7 grade Celsius”. Neutralitatea climatică nu trebuie să mai rămână doar o poveste cu angajamente spumoase, ci este necesar să devină o “Cartă Albă” a atribuțiilor tuturor țărilor de pe glob, care vor produce efecte favorabile până în 2050.
„Vedem cu toţii că schimbările climatice afectează puternic regiunea mediteraneană şi trebuie să găsim soluţii”, a estimat pe canalul EbS preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezentă la Atena. „Ne-am angajat să consolidăm mecanismul european de protecţie civilă”, a declarat preşedintele Macron, care a lăudat solidaritatea europeană în ceea ce priveşte incendiile de pădure.
Prezent la Atena, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a susţinut că „unica soluţie” este “reafirmarea angajamentului de a atinge neutralitatea climatică până în 2050” în Europa.
După două săptămâni de negocieri, participații la Conferința ONU privind schimbările climatice (COP26) au fost de acord să se treacă la reducerea combustibililor fosili, deși din punct de vedere economic va fi un efort global imens. Cele 197 de țări participante nu au reușit imediat să cadă de acord, în principal pe tema finanțării impactului asupra țărilor în curs de dezvoltare, în textul final al Conferinței privind schimbările climatice – COP 26 făcându-se mențiuni clare: cărbunele este cel mai mare contributor la schimbările climatice. Niciun acord de la cele 25 de conferințe COP dinainte de Glasgow nu a menționat cărbunele, petrolul sau gazul, sau chiar combustibilii fosili în general, ca factori ai crizei climatice.
Acordul semnat la Glasgow, prevede cu prioritate:

  • limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale pentru a evita cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice;
  • un apel fără precedent pentru reducerea treptată a „subvențiilor ineficiente pentru combustibili fosili”;
  • „nevoia de sprijin pentru o tranziție justă”, prevedere susținută în principal de țările în curs de dezvoltare;
  • Țărilor li se cere să „revizuiască și să își consolideze” obiectivele de reducere a emisiilor pentru 2030 până la sfârșitul anului 2022, „ținând cont de diferitele circumstanțe naționale”;
  • Țările dezvoltate sunt îndemnate să-și dubleze cel puțin sprijinul colectiv de finanțare pentru climă ca să ajute țările în curs de dezvoltare să se adapteze la schimbările climatice;
  • Măsurile luate la acest summit sunt cele mai puternice observate în 30 de ani de discuții privind clima;
  • Acceptarea de către Națiunile poluante că nu au depus eforturi suficiente pentru a reduce emisiile și promisiunea de a face mai mult în anul următor;
  • Națiunile bogate au convenit, de asemenea, să dubleze suma de numerar pe care o vor oferi țărilor vulnerabile pentru ca acestea să se adapteze la schimbările climatice;
  • Înființarea unui fond pentru a compensa efectiv națiunile sărace afectate de evenimente extreme;
  • Consecințele utilizării de energie prin exploatarea cărbunelui și a combustibililor fosili au fost menționate pentru prima dată la un COP, deși India a diluat angajamentele;
  • Marea Britanie a pus în lumină o nouă diplomație a schimbărilor climatice prin acorduri separate între guverne, întreprinderi și societate;
  • S-au semnat mai multe angajamente pentru protecția mediului, printre care
  • acordul pentru combaterea emisiilor de metan;
  • declarația privind stoparea defrișărilorde păduri până în 2030;
  • angajamentul pentru încetarea finanțării proiectelorpe bază de combustibili fosili în străinătate;
  • acordul pentru încetarea completăa utilizării și finanțării cărbunelui în interiorul granițelor până în 2040.

„Reducere treptată” în loc de „eliminare treptată” a cărbunelui, desi India și China au propus din nou modificarea termenilor în ceea ce privește subvențiile pentru cărbune și combustibili fosili.
India, prin negociatorul sau în probleme de clima, Bhupender Yadav, a propus ca textul să fie modificat pentru a cere o „reducere treptată” a cărbunelui în loc de o „încetare treptată”. De altfel, India a avut cea mai vocală poziție, spunând că nu e treaba ONU să dicteze ce surse de energie ar trebui să utilizeze țările.
Reprezentantii Elveției și-au exprimat „profundă dezamăgire” cu privire la modificările de ultim moment aduse textului acordului, subliniind faptul ca termenul asupra căruia s-a convenit pentru subvențiile cărbunelui și combustibililor fosili a fost „diluat ca rezultat al unui proces lipsit de transparență”.
Comisarul european pentru climă, Frans Timmermans, a evidentiat incă o data propunerea Indiei de a schimba limbajul acordului pentru a cere „reducerea treptată” mai degrabă decât „eliminarea” a energiei provenită din cărbune drept „încă o dezamăgire”. „Cât durează mai mult să scăpăm de cărbune, cu atât vom pune mai multă povară asupra mediului natural și asupra economiilor noastre. Cărbunele nu este pur și simplu o propunere economică inteligentă, de aceea vrem să grăbim eliminarea lui”.
Frans Timmermans a mai spus că bogăția europeană a fost construită pe cărbune, dar în viitor, dacă nu se vor lua măsuri clare de eliminare a acestuia, “moartea europeană va fi adusă tot de cărbune.”
Președintele COP26, Alok Sharma, le-a adresat participanților „un infinit respect și recunoaștere” pentru că au menținut ținta de limitare a încălzirii globale la 1,5 de grade Celsius peste nivelurile preindustriale. Schimbările catastrofale vor fi inerente dacă nu se respectă limitarea creșterii temperaturilor.
Un lucru este sigur din urma marelui summit COP 26 – 2021 de la Glasgow, s-au pus de acord două grupări mari de țări, cu situații total diferite din punct de vedere socio-economic. Brazilia, Africa de Sud, India și China au subliniat încă o dată ideea de a fi susținute țările sărace de către țările mai bogate ale lumii, altfel această lume va ajunge în pragul celei mai negre săracii, tehnologia verde fiind un lux pentru țările sărace.
Reducerea emisiilor de carbon este necesară, dar fără fonduri pentru a susține țările sărace, rămâne doar o promisiune fără acoperire. Țările bogate trebuie să admită că o compensare a pierderilor și daunelor pricinuită de țările sărace, nu este decât o iluzie.
Probabil că începând cu anul 2022, toate țările lumii vor încerca să ajungă la o stabilitate socio-economică și să încerce coagularea unui fond de susținere a măsurilor de adoptare a schimbărilor climatice, iar România este printre țările care au nevoie de un fond pentru susținerea tranziției către o economie verde. Președintele, Klaus IOHANNIS, a fost de asemenea prezent la deschiderea lucrărilor COP 26 de la Glasgow.
Conf. Dr. Ing. Cristiana Sîrbu
Președintele Fundației GIEDD

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here