Conferința „Antroposofia sculptorului Constantin Brâncuși”

986

În data de 30 mai, la sediul AGIR de pe Calea Victoriei din București, a fost susținută conferința „Antroposofia sculptorului Constantin Brâncuși”, de către prof. univ. dr. ing. Ramiro Sofronie, sub egida Asociației Generale a Inginerilor din România și a Academiei de Științe Tehnice din România. Conferința a fost prilejuită atât de Centenarul Societății Antroposofice Generale, cât și de comemorarea reputatului fizician Stephen Hawking. Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși” a onorat invitația de a participa la conferință, prin prezența lui Sorin Buliga, brâncușiolog în cadrul instituției.
Evenimentul a fost deschis de prof. univ. dr. Mihai Mihăiță, președintele Asociaţiei Generale a Inginerilor din România (AGIR), care a făcut o scurtă prezentare conferențiarului. Prof. univ. dr. ing. Ramiro Sofronie este o personalitate polivalentă, cu o carieră prodigioasă: absolvent al Facultății de Construcții Civile și Industriale din cadrul Institutului Politehnic Timișoara (1958, șef de promoție), își susține teza de doctorat la Institutul de Construcții București (1970) și devine, rând pe rând, decan al Facultății de Îmbunătățiri Funciare și Ingineria Mediului, București (între 1990 și 2000), președinte ECOLAND (din 1995), șeful catedrei UNESCO (din 1996, aceasta fiind singura catedră din România pe patrimoniu cultural), vice-președinte al Societății Naționale de Știința și Ingineria Mediului SNSIM (2012-2015), șeful catedrei de Construcţii, Tehnologie şi Topografie (în perioada 2000-2004). Actualmente, este membru de onoare al Academiei de Științe Tehnice din România.
A publicat 16 cărți, cursuri și peste 200 de articole, deține mai multe brevete de invenții și, în calitate de conducător de doctorate, a îndrumat 23 de astfel de teze. Se poate mândri, de asemenea, cu o vastă experiență în străinătate, realizând vizite profesionale în: Europa – Belgia, Bosnia-Herzegovina, Cehia, Cipru, Elveţia, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, Rusia, Slovenia, Slovacia, Spania, Suedia, Turcia, Ungaria; America – Brazilia, SUA, Canada, Chile cu Insula Paștelui și Patagonia; Asia – China, Hong-Kong, India, Iordania, Israel, Japonia, Korea, Macao, Palestina; Oceania – Noua Zeelandă.
A primit mai multe diplome de excelență ale unor universități de renume din țară, o medalie de aur și titlul de Doctor Honoris Causa al Universității Tehnice de Construcții București (în 2016). Din 2018 este Premium-Member al Academiei din San Francisco, California.
Conferința a debutat cu o scurtă trecere în revistă a principiilor care fundamentează Antroposofia, plecând de la idea esențială că „spiritul este unul dintre cele trei componente ale ființei umane, pe lângă corp și suflet”. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Rudolf Steiner propunea o alternativă complementară și laică la Teosofie (filosofie religioasă, de natură mistică), numită Antroposofie (Anthropos-Sophia: înţelepciunea despre om). Om de formaţie ştiinţifică, doctor în filosofie şi un esoterist creştin autentic, el a pus astfel bazele ştiinţei moderne despre Spirit. Opera sa cuprinde 40 cărţi scrise şi peste 6000 de conferinţe cuprinse în 270 de volume.
Principiul de bază al Antroposofiei este: „ceva de natură spirituală corespunde unei realități materiale din Univers și, reciproc, oricare realitate spirituală din Univers, la un anumit moment, primește o expresie în lumea materială”. Aceasta concepe omul ca fiind ţelul major al divinităţii în actul Creaţiei. De altfel, spre sfârşitul vieţii, Steiner va formula în mod sintetic: „Antroposofia este o cale de cunoaştere care ar dori să conducă spiritualul din fiinţa umană către spiritualul din Univers. Ea apare în om ca o necesitate a inimii şi a vieţii de sentiment”.
În 1912, prima societate antroposofică a fost creată în Germania. Apoi, în 1923, la Centrul Goetheanum din Dornach (Elveția) a fost creată Societatea Generală de Antroposofie, sub conducerea lui Steiner. Practica acestei „înțelepciuni a ființei umane” ar permite o mai bună înțelegere a lumii spirituale și a modului în care ea se conectează la lumea fizică (aceste învățături spirituale vor marca școala Waldorf și Institutul Sunbridge).
La o sută de ani de la congresul din Dornach, se poate constata că Antroposofia a căpătat recunoaștere în întreaga lume, atât ca filosofie, cât și ca știință a spiritualității. Sursa ei se află în filosofia europeană idealistă, ce ajunge până la înțelepții antici (Aristotel, Platon), una din problemele ei esențiale fiind originea ființei umane, care rămâne, mai departe, o mare enigmă.
Domnul Ramiro Sofronie și-a prezentat opiniile privind opera lui Constantin Brâncuși, începând cu o scurtă trecere în revistă a principalelor sale creații și afirmând că, odată cu anul 1920 (când a fost prezentată lucrarea controversată, Princess X, la Expoziția Mondială ținută la Grand Palais din Paris), nu s-a mai pus la îndoială geniul artistului român, consacrarea sa în artă și în filosofia sculpturii rămânând definitive. În 1921, el creează lucrarea „Adam și Eva în lemn, în stilul său gravitațional deja consacrat”. Amintesc aici că, la simpozionul internațional Brancusi at his Zenith. And What Next? (organizat la București și la Târgu Jiu, în anul 2001), cercetătorul a prezentat lucrarea Brancusi and the Obsession of Gravity.
În ceea ce privește Ansamblul Monumental „Calea Eroilor” din Târgu Jiu, conferențiarul creditează interpretarea arhitectei Silvia Păun, realizată în cheia culturilor megalitice: inelul de douăsprezece scaune din jurul Mesei Tăcerii formează un Cromlech, Poarta Sărutului este un Dolmen, cele 30 de scaune de pe aleea din Parcul central, împreună cu „succesiunea de module decaedrice” din Coloana fără Sfârșit sunt menhire, iar Coloana singură poate fi privită ca un singur Menhir compus dintr-o succesiune de menhire identice, de mici dimensiuni.
Domnul Ramiro Sofronie consideră că modulele Coloanei fără Sfârșit sunt o replica fidelă ale „Turnului Babel stilizat” din Babilon, care nu era un „ziggurat obișnuit, ci o copie la scară redusă a Universului” (în viziunea sa, turnul ar fi fost conceput ca o construcție piramidală în timpul lui Hammurabi cel Mare, în perioada 1792-1750 a.Chr.). Brâncuși ar fi „adoptat modelul de tip hexaedru al Turnului Babel, redus la scara de 1:100, i.e. 90x90x90 cm, și i-a suprapus imaginea în oglindă, luând ca referință baza lui mare. În acest fel, el a obținut un decaedru isoscel ale cărui configurație și dimensiuni coincid efectiv cu cele ale unui sicriu obișnuit. Considerând acest sicriu drept un modul de referință, Brâncuși a selectat 15 moduli identici și a adăugat două jumătăți […] Astfel, el a construit Coloana fără Sfârșit cu o înălțime totală de 15×1,80+2×0,5×1,80+0,55=29,35 m, cu o calitate antropomorfică reală. Prin urmare, Coloana fără Sfârșit se prezintă ca o succesiune de sicrie și constituie un monument memorial-funerar autentic, în total acord cu cererea Aretiei Tătărescu”.
Conferențiarul avansează idea de „Homo gravitas”, care este „prototipul ființei umane ce a dobândit conștiință […] Actul de a deveni conștient a fost recunoscut în legenda greacă a lui Oedipus”. De asemenea, domnia sa a ales unele lucrări reprezentative ale lui Brâncuși pentru a demonstra evoluția spirituală a conștiinței umane, considerând că „sculpturile sale au atins un nivel avansat de spiritualitate și conțin legături strânse cu culturile megalitice”.
Cercetătorul a concluzionat că „Antroposofia este știința și filosofia care a evidențiat adevărata valoare a lui Brâncuși. La rândul său, Brâncuși a demonstrat capacitatea Antroposofiei de a evalua autenticitatea valorilor spirituale omenești”.
În cadrul conferinței au fost prezentate și diverse idei valoroase ale eminentului savant Stephen Hawking, considerat un geniu de talia lui Einstein sau Newton, cel care își formula astfel țelul științific: „Scopul meu este simplu – o înțelegere completă a Universului, de ce este așa cum este și de ce există”. A urmat apoi o interesantă sesiune de discuții, în care mai mulți invitați au luat cuvântul, pentru a elucida unele probleme referitoare la opera și la viața lui Constantin Brâncuși.
Sorin Buliga

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here