Protocolul semnat săptămâna trecută la sediul Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia (SNLO), între sindicalistul Marin Condescu şi ministrul Economiei, Ion Ariton, a parafat printre altele şi aşa-zisa afacere ,,închidere de mine”, care se va derula începând cu luna februarie în judeţul Gorj.
Şi asta deoarece prin cele scrise la punctul trei al protocolului, sindicalistul îl face pe pedelistul Ariton să dea drumul la banii pentru conservarea şi închiderea minelor din Gorj, lucrări care, spune Condescu, ar fi fost suportate, din 2003 până acum, pe activitatea de producţie a SNLO. După semnarea protocolului ministrul Ariton s-a ţinut de cuvânt şi a transmis prin Conversmin, firma aflată în administrarea Ministerului Economiei, cele mai mari sume date vreodată pentru conversarea şi închiderea unor mine din Gorj, adică peste 424 de miliarde de lei vechi. Ce mai contează că minele au fost o dată închise…
Relaţia apropiată şi nefirească, profesional, dintre Ministrul Economiei, Ion Ariton, şi liderul de sindicat al Federaţiei Naţionale Mine Energie (FNME), Marin Condescu, este deja de notorietate, dar uimeşte încă atunci când se demonstrează că un membru al Guvernului “mănâncă din palma” unui sindicalist, tocmai din Gorj. La jocurile lui Condescu, se pare, că nu rezistă nici măcar ministrul, iar strategia 
sindicalistului de a-l momi pe Ariton cu greva din Gorj a dat rezultate. Greva nu s-a ţinut iar protocolul lui Condescu s-a semnat. Demn de remarcat este însă faptul că printre prevederile documentului, legate de Electra, strategie energetică şi disponibilizări, Condescu a strecurat un lucru care, probabil, îi va mări şi mai mult sfera de influenţă, adică afacerea “închidere de mine”.
Bani “portocalii” pentru zile de campanie
Şi astfel la punctul trei din protocol se stabilesc următoarele: “sumele prevăzute de la Bugetul de Stat prin Hotărârile de Guvern, pentru conservarea şi închiderea obiectivelor miniere, începând din 2003, au fost suportate pe activitatea de producţie a Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia SA Târgu-Jiu, cu o influenţă negativă asupra rezultatelor financiare. În acest sens, Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri şi Ministerul Finanţelor Publice vor face demersurile în vederea iniţierii unui act normativ prin care să se aloce sumele necesare pentru închiderea acestora”.
După cum se vede, Ariton a semnat şi a plătit. De altfel primii bani de la Ministerul Economiei vor ajunge în Gorj tocmai în februarie, asta doar pentru trei mine, alţi bani urmând, potrivit protocolului, să fie viraţi de 
Ministerul Economiei pentru alte mine de subteran din judeţul nostru. Banii se vor prin licitaţie, la care de regulă sunt abonate doar anumite firme. Licitaţii, în acest sens, vor avea loc în lunile februarie şi martie ale anului în curs.
Creţan: “Condescu este în spatele afacerii”
Liderul de sindicat al Federaţiei Naţionale a Muncii, Constantin Creţan, a fost, de altfel, primul care a comentat pe marginea acestei afaceri care se înfiripează, din nou, în judeţul Gorj. Creţan a menţionat încă de la început că Marin Condescu s-ar afla în spatele acesteia, asta deoarece şi-ar fi întins “tentaculele” peste tot. Părea incredibil, iar vorbele lui Creţan au părut mai mult un atac personal spre Condescu, cu care de altfel a recunoscut că are o răfuială. La scurt timp după aceste declaraţii, vorbele lui Creţan par a se adeveri, mai ales că ministrul Artiton a intrat cu aşa de mare uşurinţă în mrejele lui Condescu, şi a semnat “ca primarul” tot ce i-a pus sub nas gorjeanul.
Complicităţi între firmele câştigătoare
Senatorul PSD, Toni Mihail Greblă, a comentat şi el ieri despre afacerea “închidere şi conservare mine” care se va derula în lunile imediat următoare, din nou, în judeţul Gorj. Asta în condiţiile în care acele mine din judeţul nostru, pentru care se vor da sume mari de bani, Albeni II, Timişeni şi Dragoteşti-Mătăsari, ar fi deja închise de ani buni. Greblă a menţionat că instituţiile statului ar trebui să verifice însă aceste lucrări care ar urma să se realizeze la cele trei mine din Gorj.
Utilajele scoase, lacătele puse
Reamintim că la începutul acestei luni, societatea bucureşteană Coversmin, aflată în administrarea Ministerului Economiei, a pus la bătaie peste 424 de miliarde de lei vechi, pentru efectuarea unor lucrări de ecologizare şi închidere mine la trei astfel de unităţi din Gorj. Este vorba despre Mina Albeni II, de Mina Dragoteşti-Mătăsari şi de Mina Timişeni. Minele în cauză sunt însă închise de câţiva ani, spun unii dintre foştii angajaţi care au lucrat acolo. Dumitru Trancău, fost inginer minier, a declarat chiar că a participat la închiderea uneia dintre minele în cauză de unde s-ar fi scos deja utilajele, motiv pentru care nu vede necesitatea acestor noi lucrări.
Senatorul Toni Mihail Greblă susţine şi el că a remarcat probleme la unele mine la care s-au efectuat astfel de lucrări. “La Mătăsari au mers cu un buldozer au turnat beton la intrare, au pus câţiva pomi, au pus şi o plăcuţă care să arate că acolo a fost o mină. Sunt instituţii ale statului care ar trebui să verifice şi aceste aspecte”, a declarat Greblă.
Unde este colaborarea cu autorităţile
Greblă consideră, de asemenea, că planul de închidere al minelor ar trebui elaborat în comun de către Ministerul Economiei şi societatea de specialitate, în speţă Conservim, împreună cu autorităţile locale. De asemenea, parlamentarul apreciază că societatea comercială trebuie să execute un proiect iar autorităţile trebuie să fie atente ca firma să execute tocmai acest proiect. El subliniază însă “complicităţile existente între firmele care au câştigat astfel de lucrări şi cei care ar trebui să le verifice”, la final.
Deşi a menţionat însă că pentru închiderea şi conservarea de mine ar trebui chiar să se dea şi mai mulţi bani, nu trebuie uitat că anul acesta s-au dat cei mai mulţi bani pentru astfel de lucrări, tocmai în an-preelectoral.
Anamaria Stoica
