Coioţii tribunalelor muşcă, din nou, pe faţă

530

1Colaboratorul nostru, neobositul prof. N.N. Tomoniu, este conştient că presei libere i se pregăteşte ceva. La propunerea cuiva, nu spui cine, persoană importantă, şi cu aprobarea CSAT i se va închide curând gura.

Şi, vorba profesorului tismănean Tomoniu, barem până atunci să ne vindem cât mai scump pielea. Sunt date ca exemple prea multele sinucideri, prea mulţii bolnavi lăsaţi să moară cu zile, prea multele tragedii ca să privim nepăsători .(I. Predoşanu)

Da! Coioţii tribunalelor ne muşcă astăzi pe faţă! Chiar aşa le-am spus celor care m-au întrebat ce s-a mai întâmplat la tribunal după apariţia articolului meu „Coioţii tribunalelor”. Mai mult, nu numai că tribunalele muşcă cetăţeanul de rând pe faţă, dar judecătorii nici măcar nu mai roşesc de ruşine pentru fapta lor. Este un fenomen de abulie cvasi generalizat care a început în România, după cum se ştie, prin „împuţirea peştelui de la cap”. Iar acum, după împuţirea guvernanţilor conduşi de un Doamne Apără, put până şi ultimele redute ale democraţiei: tribunalele! Mai grav de atât ce poate fi? Chiar şi în lumea animală mai există un bun simţ, un pic de ruşine şi nu-i vorba numai de coioţi sau de şacali, până şi banalele noastre javre maidaneze, te muşcă pe la spate.

Falsuri grosolane aprobate de judecători

În tribunalele noastre eşti muşcat însă pe faţă, cu acte contrafăcute, acceptate tacit de cei care apără legea. Dacă tribunalul m-ar prinde pe mine cu un act contrafăcut aş înfunda puşcăria, pe când consilierii instituţiilor de stat, politizate azi de la director la măturător, amici ai completelor de judecată, recurg fără jenă la falsuri grosolane. Şi în loc ca falsul grosolan să fie îndreptat spre procuratură, judecătorii se uită la aceştia cu subînţeles şi dau din cap aprobator! Procesele mele cu CJP Gorj – Casa Judeţeană de Pensii, erau cele mai simple din România dacă am fi avut o justiţie normală. În anul 2007, printr-o făcătură, mi s-a reţinut pe nedrept 8.744 lei (lunar, mai plătesc şi acum 130 de lei). Motivul? Eram consilier local la Tismana, deci după fisc, ciomagul ascuns al puterii, deţineam o funcţie „electivă”, adică, ziceau ei, om cu două salarii, nu un consilier local cu un salariu şi o îndemnizaţie de şedinţă! O motivaţie dovedită falsă, pentru că era împotriva Deciziei nr. 54/2007 – privind examinarea recursului în interesul legii, formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în legătură cu sistemul public de pensii, referitor la posibilitatea consilierilor locali de a cumula pensia anticipată parţială, cu indemnizaţia reglementată prin art. 34 din Legea nr. 393/2004 privind statutul aleşilor locali. Acum, în anul 2011, era şi mai simplu. Reţinându-mi-se de la 1 ianuarie, 5,5% din pensie pe baza aliniatului introdus prin OUG 107/2010 pentru modificarea Legii nr. 95/2006, tribunalul trebuia să spună: este OUG – ul lui Boc mai legal decât Legea nr. 95/2006? Cu alte cuvinte, poate un OUG să anuleze prevederi ale unei legi organice dată de Parlamentul României? Tribunalul mai era chemat să spună şi dacă în România pensia este considerată ca valoare patrimonială ca oriunde în lume sau nu. Pentru că dacă este valoare patrimonială – şi tribunalul ştie bine că este! – odată pensia stabilită nu-ţi mai poate lua nimeni bani din ea aşa cum nu mai poate cere nici fabrica bani in plus peste câţiva ani pentru o maşină pe care deja ai cumpărat-o. Mai mult, în privinţa asigurărilor de sănătate, ele au fost plătite o dată cu sumele de bani pe care le-am câştigat până la pensie şi nici o lege din lume nu-ţi permite să mai impozitezi încă o dată ceea ce a fost deja impozitat. Lucrurile erau deci extrem de clare şi răspunsul tribunalului se cerea simplu: da sau ba! Cum în tribunalele noastre nu pot exista răspunsuri simple, uzanţa fiind ca o hotărâre să fie cât mai ambiguă şi cât mai complicată, în loc de da sau ba, procesul s-a… amânat. Iar CJP Gorj emite între timp, fără jenă, cel mai ordinar fals care s-a văzut vreodată prin tribunale. Vreţi să-l vedeţi? Nu-i nevoie să fiţi mari specialişti în falsuri, e suficient să priviţi în imaginea alăturată, care este un act OFICIAL înaintat de Casa Judeţeană de Pensii Gorj, onor Tribunalului Gorj.

Diminuarea pensiilor, faza pe judeţul Gorj

Se observă la început, după numărul tuturor deciziilor mele de pensionare din antet, şi anume 142670, că dacă în anul 2007 decizia era de respingere a pensiei anticipate parţiale, în anul 2008 se dă decizia de acordare a pensiei pentru munca depusă şi limită de vârstă. Apoi, în anul 2011, ca urmare a cererii mele adresată tribunalului de a solicita CJP Gorj decizia prin care mi se reţinea din pensie de la 1 ianuarie 2011 o anumită sumă, se depune la tribunal această făcătură. Pe formularul la vedere, culmea!, scrie negru pe alb „Acordarea pensiei anticipate parţial” şi se trece mâzgălit, din creion, numărul unic al tuturor deciziilor mele, la o dată aiurea, ce pare a fi 2.10.1992. De tot hazul, se mai specifică pentru „pensia anticipată” că există şi un „Stagiu realizat peste stagiul complet”, respectiv, 5 ani, 2 luni şi 2 zile! Ca să vedeţi exactitate! Pe acest fals evident, depus la dosar fără teamă de pârnaie, citim că se dispune „Diminuarea pensiei” deşi se vede că pe formularul iniţial, pe care s-a zămislit făcătura, era vorba despre un alt tip de diminuare, din trecutul îndepărtat când erau alţi bani, bani cu milioanele. Dar prinde bine a fi dat formularul acela acum, în anul 2011, la procesul meu, piesă de dosar să fie, nu? Falsificatorul n-are însă niciun cap lăsând acolo la vedere „diminuarea” pentru a suci minţile completului de judecată. N-are cap pentru că, Curtea Constituţională s-a pronunţat împotriva diminuării pensiilor cu 15% începând cu 1 ianuarie 2011. Dar iată că, prin făcături de acest tip, diminuările pensiilor continuă în draci iar procesele se pierd la tribunal şi în baza unor astfel de acte false! Decizia falsificată şi aiurea dată tribunalului, fiind un act oficial, ar fi trebuit înaintată imediat de judecătorul Marin Ion, direct la Procuratură. Dar ea a constituit „piesă la dosarul meu” iar la prima înfăţişare judecătorul Marin Ion m-a întrebat: „- Ai primit decizia de reţinere din pensie aflată la dosar?”. „- Nu” i-am răspuns trecând cu vederea că mă lua la „per tu” ca pe toţi borfaşii de rând. M-am gândit că întrebându-mă amănunte, d-l Marin e un nea „Martin” serios, cu vână tare şi o să-mi dea dreptate. Dar ţi-ai găsit! M-a anunţat cu jumătate de gură că-i lasă consilierului termen până pe data de 9 iulie 2011 ca să se apere şi să-mi dea şi mie ceva oficial care să justifice reţinerea din pensie. Văzând însă că nu-i lucru curat, i-am zis „ – Nouă iulie domnule? Cer să vă pronunţaţi, v-am spus că nu mi s-a dat aceea decizie aflată la dosar pentru reţinerea de până acum. E un abuz!”. Dar era omul prea preocupat cu învârtirea unor hârtii ca să-mi mai răspundă. Mi-au răspuns, în stilul caracteristic românului, cei care erau la rând: „ Pe 9 iulie, dom’le, n-auzişi?”

Respingere în lipsă!

S-a petrecut însă un lucru incredibil! Cu o săptămână înainte de termenul dat, adică pe 2 iulie, fără nici un anunţ prealabil prin poştă aşa cum cer procedurile, judecătorul Marin şi consilierul CJP Gorj, V. Coman au ţinut şedinţa doar ei doi şi un complet de judecată formal, respingând „în lipsă” acţiunea mea la tribunal! Şi toate acestea, sub ochii judecătorului care avea în faţă un dosar conţinând un act FALS. O decizie contrafăcută, care-mi „acordă pensie anticipată” după ce primisem deja una normală, în anul 2008, pentru munca depusă şi limită de vârstă. O decizie prin care doar numărul contrafăcut îmi aparţine. În rest sunt aiureli, păi eu lucram în anul 1992, am ieşit la pensie după vreo treisprezece ani de la aceea dată! Şi am început cariera în septembrie 1967, nu în martie 1970 aşa cum scrie pe făcătură!

Plastografia mârşavă

De ce a fost nevoie să fie vârâtă la dosar această plastografie dacă se considera că Ordonanţa lui Boc poate bate orice lege dată de Parlamentul României, aşa cum se specifică în sentinţa dată? Nimeni nu mi-a răspuns la întrebare şi acestea au fost faptele: va să zică, şacalii „m-au făcut”! Este evident că V. Coman, consilierul CJP Gorj, a recurs la mârşăvii pentru a justifica reţinerea din pensia mea. Altfel, pentru ce ar fi băgat el acel act fals în dosar, în mod samavolnic, fără ştiinţa mea? De ce am fost nevoit să-i fac în grabă acelui act o fotocopie, cu câteva minute înainte de a începe procesul, când procedura cerea ca eu să am cunoştinţă de el? Dacă le era frică de ce-o să zică lumea, uite că n-au scăpat! Recurg la presa independentă, atâta cât a mai rămas şi am să pun fotocopiile originale ale falsului pe Internet, ca piese scandaloase la scrierea istoriei acestor ani negri! Amănuntele, probabil, contează însă prea puţin.

Sentinţe judecătoreşti pe bază de acte false

Ceea ce este foarte grav, se află în faptul că judecătorii dau sentinţe pe baza unor acte falsificate, aşa cum şi actualii guvernanţi dau legi după legi care mai de care mai neconstituţionale. Ce speranţă în dreptatea legii mai are atunci acest popor amărât, ajuns astăzi prin grija unor paranoici în coada Europei? Poporul trăieşte azi un genocid pe faţă şi unul instituţional. Pe faţă, românul se sinucide, se împuşcă, se aruncă cu pietroiul de gât în râuri sau în fântâni şi în direct de la balconul Parlamentului, iar instituţional cu ajutorul fiscului, băncilor sau tribunalelor au loc adevărate tragedii în masă. Şcolile şi spitalele nefinanţate fac şi ele zilnic victime în întreaga ţară. La acest genocid al poporului român a contribuit din plin Băsescu şi camarila lui care nu mai are curaj nici măcar să dea ochii cu vecinii, vorba lui Cristian Preda, el însuşi membru cu patalama ştampilată de portocalii.

Claia de bani şi căpiţa

Barem unul ca Preda s-a procopsit cu o claie de bani. Dar consilierul CJP Gorj, Vasile Coman şi complicele lui judecătorul Ion Marin, nu cred că stau pe mai mult de o căpiţă! Şi uite că ne sar direct în faţă şi ne muşcă precum coioţii. Fără ca măcar să aibă puţină ruşine! De aici şi până la falimentul României ca ţară, mai rămâne doar un pas. Mic de tot! Iar procurorii, ar fi cazul că să salte şi ei capul, să vadă ce-i în jur.

Prof. Nicolae N. Tomoniu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here