Cineclubul „Constantin Brâncuşi” va sărbători marţi cea de-a 38-a aniversare. Înfiinţat la începutul anilor ‘70, cineclubul s-a numit iniţial „Jiul”, abia câţiva ani mai târziu primind denumirea „Constantin Brâncuşi”. Între timp, filmele realizate sub egida acestui cineclub au fost premiate la numeroase festivaluri naţionale şi internaţionale.
Sufletul cineclubului „Constantin Brâncuşi” este fără îndoială cineastul Dumitru Călugăru, cel care se poate lăuda cu sute de premii obţinute la festivaluri naţionale şi internaţionale, asta în ciuda faptului că îi este foarte greu să obţină banii necesari realizării filmelor. Nea’ Mitică are la activ 25 de premii obţinute la festivaluri din străinătate şi peste 100 de premii la festivalurile naţionale. Cineastul gorjean, a lucrat peste 20 de ani la Casa de Cultură a Sindicatelor din Târgu-Jiu, după care a fost angajat al Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu“ din municipiu. Dumitru Călugăru are şi studii de specialitate, făcând parte din prima promoţie a Şcolii Populare de Artă din Târgu-Jiu, secţia artă cinematografică. De-a lungul acestor aproape 40 de ani de activitate, cineastul a adunat zeci de filme realizate cu cea mai mare dragoste, multe dintre acestea având ca temă operele lui Constantin Brâncuşi, cel mai recent film fiind „Miracolul lui Brâncuşi”, un scurt metraj de 15 minute. Cu acest film a bifat şi o participare la un festival internaţional în Austria, în luna iulie a acestui an: „Nu am luat un premiu prea mare, am luat o menţiune, dar nici nu tind la premii mari prin filme realizate criticându-mi ţara. Am avut un film de artă, Miracolul Brâncuşi. Am fost cu un coleg, Cosmin Dragu, cu care am şi lucrat filmul şi am ţinut ca şi el să fie prezent. Aş vrea să mulţumesc din suflet domnului Viorel David care m-a ajutat să particip la acest festival. Acolo am avut şansa să văd peste 700 de filme într-o săptămână. Experienţa pe care am câştigat-o acolo e enorm de mare pentru că mi-am putut da seama din toată lumea fiecare ce temă abordează şi am văzut şi necazurile cu care se confruntă alte ţări, nu numai a noastră”, a povestit Dumitru Călugăru, adăugând că a fost totuşi dezamăgit să vadă că străinii sunt mai interesaţi de filme sociale negative: „Încă o dată m-am convins prin acest festival că interesul străinilor e să vadă filme sociale şi negative; eu nu fac aşa ceva. Cu riscul să iau premii mai mici, dar măcar fac ţara cunoscută pozitiv, nu negativ. Singura chestie care m-a deranjat a fost că francezii au venit cu un film în care criticau românii care cerşesc în Franţa. Deci vin străinii şi ne critică dacă noi nu ne criticăm”. În ceea ce priveşte filmele realizate de-a lungul anilor, nea Mitică nu are o producţie anume la care ţine în mod deosebit, toate fiind pentru el „copiii” săi: „La toate filmele pe care le-am realizat, unele mai bune, altele mai puţin bune, eu nu m-am luat după jurii; după sufletul meu sunt ca nişte copii ai mei şi la fiecare ţin pentru că e o muncă, e o satisfacţie morală. Rămân totuşi filmele, ca idee şi pentru cei care au văzut, că material multe au dispărut o dată cu Casa de Cultură; au rămas acolo şi le-au aruncat. Alţi colegi din ţară le-au păstrat ca document, la noi nu se păstrează. Satisfacţia mea e ca oamenii să-l vadă”.
Dumitru Călugăru: „Eu nu fac bani, fac artă”
Cineclubul „Constantin Brâncuşi” nu are prea mulţi membri, lipsa sprijinului financiar făcându-i pe mulţi să renunţe. Cu toate acestea, Dumitru Călugăru spune că nu va renunţa la pasiunea sa: „Membrii sunt foarte puţini. Mulţi dacă văd că nu este sprijin, renunţă şi atunci eu rămân cel care duce greul; unde găsesc abordez şi eu cât de cât să pot să fac câte un filmuleţ şi atât. Eu nu am nici spaţiu. Cineclubul e în persoana mea.” Nici tinerii nu se arată prea interesaţi de ideea de a învăţa ce înseamnă să realizezi un film, cel puţin nu fără a câştiga şi bani din asta: „Aş fi putut să predau pasiunea, tehnica nu mai are rost, aia avansează pe zi ce trece. Explicaţiile mele ar fi pe artistic nu pe tehnic dar nu s-a arătat nimeni interesat. Mulţi vor să facă pentru bani dar eu nu fac bani, fac artă. Sărac m-am născut, sărac mor dar cel puţin sunt cunoscut în lume, în ţară mai puţin. Dacă aici în Gorj la mine nu sunt luat în seamă, ce să mai zic în ţară”, spune nea Mitică. De asemenea, el are un sfat pentru cei interesaţi să apuce calea unei astfel de meserii: „Mulţi zic că ai o cameră în mână, ai un aparat, şi ai făcut totul apăsând pe un buton. Nu este aşa. Făcând film de 38 de ani, am o satisfacţie morală şi mai puţin materială. Dar îţi ocupi timpul, stai şi meditezi, nu stai pe calculator. Gândeşte-te şi la ce poţi să faci în afara calculatorului. Mintea oamenilor acum, a tinerilor în special, e numai la calculator, şi ziua şi noaptea stau numai pe calculator. Arată ce poţi să faci în imagini”.
Roxana Lupu
