Cine spune că tinerii nu cunosc folclorul şi că viitorul acestui ,,însemn de românism’’ nu e pe mâini bune?

608

Am avut o satisfacţie aparte ca participand la Bumbeşti în mijlocul lunii ianuarie la activitatea ,,De la Eminescu spre noi, 100 de ani de unire’’ să văd în acţiune iar şi iar, nu mai era nevoie, căci îmi confirmaseră de atâtea ori, membri ai  Şcolii de Literatură de la Tg-Jiu, a mea, şcoala mea. Printre organizatori unii, cum era normal, cei de aici: I.D.Sicore, Kessy Elyis Nycolas şi Victoriţa Stolojanu. Participanţii alţii: Vasile Ponea, George Drăghescu, Ion Trancău. S-au alăturat membri vechi ai cenaclului Ion Minulescu şi cei ce azi tipăresc periodicul “Puls”.Am avut o satisfacţie aparte ca participand la Bumbeşti în mijlocul lunii ianuarie la activitatea ,,De la Eminescu spre noi, 100 de ani de unire’’ să văd în acţiune iar şi iar, nu mai era nevoie, căci îmi confirmaseră de atâtea ori, membri ai  Şcolii de Literatură de la Tg-Jiu, a mea, şcoala mea. Printre organizatori unii, cum era normal, cei de aici: I.D.Sicore, Kessy Elyis Nycolas şi Victoriţa Stolojanu. Participanţii alţii: Vasile Ponea, George Drăghescu, Ion Trancău. S-au alăturat membri vechi ai cenaclului Ion Minulescu şi cei ce azi tipăresc periodicul “Puls”.Cuvântăm despre Unire, despre Noi şi despre Eminescu, râdem de actor, plângem de bucuria revederii, aplaudăm! Coincidenţe: în preajma acestei zile a lui Eminescu doi de-ai noştri se  sărbătoresc: pe 14 Kessy şi pe 16 pe I.D Sicore. În cinstea lor lucrurile evoluează tot ca aplauzele să continue.Pe scenă apare o doamnă tânără, o puştoaică al cărui rol ar fi mai clar într-o discotecă, dar e îmbrăcată în costum popular. Ce-o face aici? Un recital al interpretei de muzică populară Claudia Enache, ajutată la romanţele compuse pe versurile marelui Eminescu, de către poetul-bariton Vasile Ponea. Născută la Bumbeşti-Jiu, Claudia Enache mai întâi a cântat şi apoi a vorbit, adică exact invers decât ceilalţi copii. Bunica ei, profesoara Munteanu Paraschiva, trebăluind prin casă a auzit pe micuţa Claudia fredonând Morărița cu “ța, ța, ța…” Totuşi nu voia să cânte nici la cămin, nici la şcoală, nici la emisiuni televizate, nici lui Pompiliu Ciolacu, nici lui Vasile Spătaru, nici profesorului ei de muzică, Daniel Bârsac:– Nu pot cânta, că îi fac de ruşine pe ceilalţi copii! La 13 ani urmează Şcoala Populară de Artă din Tg-Jiu, profesor Emilia Drăgotoiu Nanu, la îndemnul omului de televiziune Ioana Pilea, în 2011 absolvă Liceul de Artă “Constantin Brăiloiu”, clasa Florin Berculescu, având ca profesor de canto popular pe renumitul profesor Stelian Florescu. Îşi încheie formarea şcolară muzicală, neregretând absolvirea Conservatorului, deoarece îl cunoaşte pe soţul ei care i-a dăruit cel mai frumos cântec, pe fiul său, Ionuț-Claudiu. Nu încheie însă legătura cu cântecul popular, ba chiar strânge această unire, înregistrând cântece cu Doina Gorjului prin colaborarea cu Adrian Ghiocel, cu Marius Florea şi cu marele profesor, compozitor şi virtuosul acordeonist Costi Bugă. Cântecele acestora cu intrigă, cu sonorităţi vechi şi noi, ce transmit emoţii puternice aşa cum îi stă bine artistului, de la prima audiţie, ajută şi pun în valoare vocea plăcută, interpretarea originală şi timbrul vocal melodios al Claudiei Enache. Şi televiziunile i-au fost alături:N-SAT, Accent, Etno. Poate că în Gorj a trecut vremea Măriilor şi a venit vremea Ioanelor? Căci pe Claudia Enache o mai cheamă şi Ioana. Drumul nu a fost uşor: recompense mici şi recompense mari, aplauze şi  campanii de denigrare, fani şi duşmani, cu rost, dar mai ales fără rost…mai pe scurt iarbă verde şi mărăcini. Şi acesta e doar începutul, un început de opt ani?- Planuri de viitor? un album de muzică populară, mai mult folclor autentic ca și cel de la străbunicul sau cel cules cu mama pe la Argele în Munţii Parâng, sau cel citit prin biblioteci cu părinţii şi bunica, alte costume populare.- Cine spune că folclorul nu e pe maini bune? Este.Mulți încă mai sunt tentați să creadă asta că folclorul autentic este parazitat de diverse genuri muzicale orientale şi se află într-o fără întoarcere criză. Destui, de asemenea, mai sunt convinși că această criză repercutează chiar şi o disipare a identităţilor legate de tradiţii locale şi naţionale, creându-se un climat propice neantizării sentimentelor şi nostalgiilor ce sute de ani, milenii chiar, au gravitat fericit în jurul ideii de patriotism local şi naţional. Viaţa, realitatea, ca un panaceu universal nu întârzie să pună până la urmă, ordine în toate.Nu, ideea de păstrare trează a dragostei față de muzică, faţă de costumul popular, faţă de tradiţii e actuală şi vie. Nu s-a  „volatilizat” nici azi, şi tinde spre nemurire şi infinit, aş spune. În această ordine de idei se înscrie și efortul tinerei Claudia-Ioana Enache. Costum frumos, al satului Bumbeşti unde s-a născut, folclor autentic, auzi, cântecul ,,Inimă de putregai,, e de la străbunicul, oameni  atenţi la vorbele ei sau încleştaţi în dansul popular, fiecare din noi, participanţii la seara culturală de la Bumbeşti, ne-am uitat, prin cântecul Ioanei noastre, vremurile şi soarta sa  individuală, am fost vrăjiţi  să o vedem  şi să o auzim, ne-a îndemnat la meditaţie, la creaţie şi la emiterea de  judecăţi, şi, nu în ultimul rând, ne-a atras atenţia să observăm că ea se simte mândră că este bumbeşteancă, şi gorjeancă, olteancă şi nu, în ultimul rând, româncă.
Victoriţa Stolojanu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here