Cele mai frecvente boli de inimă

846

Inima se îmbolnăveşte atunci când arterele “se înfundă” (ateroscleroză), când nu mai poate pompa suficient sânge (cardiomiopatie ischemică) sau când bate neregulat (aritmie).

Bolile de inimă sunt cauza numărul unu de deces în lume. Cele mai întâlnite sunt hipertensiunea, cardiomiopatia ischemică, tulburările de ritm şi deficienţele valvelor. Asociate, toate aceste afecţiuni conduc la infarct sau insuficienţă cardiacă. Bărbaţii au un risc cardiac mai mare decât femeile. La fel şi persoanele cu istoric familial. Factorii de risc ce pot fi controlaţi sunt colesterolul crescut, obezitatea, diabetul şi fumatul.
Ateroscleroza înseamnă îngroşarea şi înfundarea arterelor inimii. Printre cauze se numără fumatul, obezitatea, stresul. Placa de aterom formată poate creşte în dimensiuni, formând cheaguri de sânge ce blochează complet arterele şi sistează alimentarea cu sânge a inimii pe o anumită porţiune. Aşa apare infarctul. Durerile repetate în piept sunt un simptom al aterosclerozei, însă majoritatea pacienţilor află că au arterele blocate după ce fac un atac.
Infarctul miocardic survine atunci când inima nu mai e alimentată cu sânge, din cauza blocajelor de pe arterele coronariene. Primele semne includ durerile sau presiunea în piept, o apăsare în dreptul zonei lombare, gâtului, braţului sau maxilarului, stări de greaţă, indigestie, arsuri la stomac, oboseală şi anxietate, dificultăţi de respiraţie, bătăi neregulate sau rapide ale inimii. Femeile nu resimt întotdeauna durere în piept, în caz de infarct, ci, mai degrabă, stări de greaţă, pierderea poftei de mâncare, stări de slăbiciune şi tuse.
Infarctul se resimte în partea stângă a toracelui, iar un simptom care trădează acest eveniment este apariţia unei dureri şi disconfort la nivelul braţelor, în special cel stâng. Disconfortul se poate resimţi şi la nivelul spatelui, gâtului şi chiar stomacului. Şi dificultăţile de respiraţie, plus transpiraţia rece şi senzaţia de ameţeală sunt semnele care prevestesc un infarct. Stările de greaţă, care vor culmina cu vomă şi paloarea sunt alte semnale de alarmă. Şi tulburările de somn pot semnala că se apropie un infarct iar ele se pot manifesta şi cu o lună înainte de eveniment. Dacă aveţi arsuri la stomac care apar în timpul unei activităţi fizice, nu în timpul mesei, există de asemenea riscul să fi suferit un infarct.
Aritmii. În mod normal, bătăile inimii sunt ritmice. Uneori, devin neregulate: când accelerează, când încetinesc. De regulă, aritmiile cardiace sunt inofensive şi trec repede, însă anumite tipuri pot duce chiar la pierderea cunoştinţei (atunci când pulsul este sub 20 de bătăi pe minut sau peste 200 de bătăi pe minut). Există şi riscul de oprire a inimii (intră în fibrilaţie), fiind necesare măsuri de reanimare (masaj cardiac, respiraţie artificială, defibrilare). Şi lipsa de magneziu poate perturba ritmul bătăilor inimii.
Cardiomiopatia ischemică descrie modificări ale miocardului. Inima slăbită nu mai are putere să pompeze sângele în întreg organismul, astfel că el se acumulează în camerele inferioare ale inimii (ventriculi), care se dilată. Muşchiul cardiac îşi pierde forma şi devine tot mai slab.
Insuficienţa cardiacă apare atunci când muşchiul inimii nu mai pompează cantitatea de sânge necesară organismului. Inima nu se opreşte, dar nu mai lucrează la capacitate maximă şi începe să crească în dimensiuni. Poate conduce la accident vascular, infarct şi embolism pulmonar.

Valoarea normală a tensiunii – în jur de 12/8
Valoarea optimă a tensiunii arteriale este 12/8 cm- Hg. Prima valoare reprezintă tensiunea arterială sistolică (presiunea sângelui când inima pompează sânge) şi, a doua, tensiunea arterială diastolică (presiunea când inima nu pompează sânge). Periculoasă este atât creşterea tensiunii mari (sistolice), cât şi a celei mici (diastolice). Dacă tensiunea coboară sub 9/6 cmHg este considerată hipotensiune şi dacă trece de 14/9 este considerată hipertensiune. Nu există diferenţe între bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte valorile normale ale tensiunii arteriale.
Cele mai frecvente simptome ale hipotensiunii sunt ameţelile, tulburările de echilibru, transpiraţiile, senzaţia de leşin sau leşinul. În mod normal, sportivii, nefumătorii, femeile mai slabe au tensiune arterială mai mică.
Hipertensiunea arterială este mai răspândită decât hipotensiunea.
Principalele simptome ale hipertensiunii sunt durerile de cap, ameţelile, zgomotele în urechi, durerile în piept, sângerările nazale. Complicaţiile includ ateroscleroza (blocarea vaselor de sânge), cardiopatia ischemică, insuficienţa renală, infarctul, accidentul vascular (de patru ori mai frecvent la hipertensivi).
Un risc foarte mare de accident vascular au pacienţii hipertensivi obezi, sedentari, fumători, alcoolici, cu valori crescute ale colesterolului şi cei care au un istoric familial de hipertensiune sau de boli de inimă.

Jumătate dintre românii cu hipertensiunie nu ştiu de boala lor:
Peste 40% din populaţia României suferă de hipertensiune. Jumătate dintre cei care suferă de hipertensiune nici măcar nu ştiu că au această afecţiune, iar dintre cei care ştiu doar 39% urmează un tratament. Hipertensiunea nu e doar o boală, ci reprezintă un factor de risc pentru boli precum: diabetul zaharat, dislipidemie, obezitate viscerală. Obezitatea e unul dintre factorii care însoţesc afecţiunea de hipertensiune arterială. Mai mult de o treime dintre adulţii din România, chiar la vârste tinere, suferă de obezitate, femeile fiind mai des afectate.

Tratamentul adecvat:
Bolile de inimă sunt cronice, deci pentru toată viaţa. Ele pot fi controlate cu tratament, care fie reglează tensiunea arterială, ritmul cardiac şi colesterolul, fie îmbunătăţesc capacitatea de pompare a sângelui.
Angioplastia este o procedură nechirurgicală care este folosită pentru a deschide arterele coronare blocate cu ajutorul unui cateter fin şi pentru a revasculariza inima.
Operaţia de bypass coronarian este una din cele ma frecvente operaţii pe cord deschis din lume. O venă sau o arteră este recoltată din altă parte a corpului şi este grefată pe artera bolnavă. Grefa ocoleşte porţiunea blocată din artera coronară şi va aduce sânge bogat în oxigen pentru muşchiul cardiac.
Selecţie realizată de Daniela Scafeş

1 COMENTARIU

  1. Retentia de lichide, care se combina cu probleme date de tensiune ridicata m-au determinat sa incep , la sfatul medicului , un tratament cu Magnerot, niste pastile cu magneziu pe care le-am luat conform prospectului, si dupa aproximativ 2-3 saptamani mi-a fost mult mai bine.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here