Cele mai bune ceaiuri contra guturaiului

1248

Guturaiul, denumit şi „răceală comună”, este cea mai frecventă infecţie din toate grupele de vârstă. Simptomele guturaiului sunt declanşate atunci când un virus se ataşează de mucoasa căilor nazale sau a faringelui.

Principalele simptome ale guturaiului sunt: congestie la nivelul capului şi toracelui, nas care curge (rinoree), dificultăţi de respiraţie, dureri în gât, strănut, tuse seacă, ce poate surveni numai în cursul nopţii, frisoane, ochi care lăcrimează, dureri vagi, generalizate, dureri de cap, oboseală constantă. Simptomele guturaiului se instalează la 1 – 4 zile după ce s-a produs infecţia cu virusul guturaiului şi durează în mod tipic aproximativ trei zile. Repausul adecvat este cheia vindecării guturaiului, fiind nevoie de 12 ore sau mai mult somn pe noapte. De asemenea, este foarte importantă hidratarea prin consumul de apă. Antibioticele nu pot vindeca guturaiul, pentru că sunt eficace doar împotriva bacteriilor, guturaiul fiind provocat de virusuri. În perioada infecţiei cu guturai, se recomandă abţinerea de la fumat, deoarece fumatul agresează mucoasele şi plămânii, mărind sensibilitatea la infecţiile respiratorii, inclusiv răceli. Totodată, fumul irită ţesuturile, îngreunând vindecarea şi refacerea.
Guturaiul poate fi însoţit şi de creşterea temperaturii corpului, ceea ce provoacă pierderea multor lichide prin transpiraţie sau prin urinare. Drept urmare, sfatul specialistului nostru este ca, în această perioadă, să consumaţi multe lichide, mai ales sub forma ceaiurilor.

Ceaiuri contra guturaiului
Nalba mare
se utilizează pentru prepararea unui macerat la rece. Nu este bine să se fiarbă, pentru că, prin încălzire, îşi pierde din substanţele active. Se lasă la macerat o lingură de rădăcină în 250 ml apă timp de o jumătate de oră. Se strecoară şi lichidul obţinut se bea în trei-patru reprize pe zi. Este foarte bun împotriva tusei, bronşitelor, laringitelor, traheitelor, dar şi a bolilor de rinichi şi afecţiunilor digestive. Se mai poate folosi şi pentru gargară în laringite, traheite şi amigdalite.
Ceaiul de ciuboţica-cucului este şi el de ajutor în tratamentul guturaiului. Se lasă la infuzat o linguriţă de flori uscate la o cană cu apă, timp de 10 minute. Se beau una-două căni pe zi.
Podbalul este excelent pentru tratarea tusei şi a răguşelii. Mai poate fi folosit ca adjuvant în boli ale plămânilor (bronşită, astm bronşic sau pneumonii). Pentru a prepara ceai de podbal, se face o infuzie dintr-o lingură de plantă la 200 ml apă. Se bea două-trei căni pe zi. Pentru a ajuta la expectoraţie, se ia la două-trei ore câte o lingură de ceai. Pentru grăbirea însănătoşirii, ceaiul de podbal mai poate fi combinat cu cel de frunze de pătlagină şi cel de rădăcină de lemn-dulce.
Pătlagina este recunoscută pentru acţiunea ei benefică în răceli, răguşeli, tuse, laringite, bronşite sau astm bronşic. Se prepară o infuzie din una-două linguriţe de plantă la o cană cu apă. Se bea două căni pe zi. Ajută şi la tratarea ulcerului gastric. Deci, dacă este nevoie să faci tratament cu antiinflamatoare, ceaiul de pătlagină va acţiona ca un pansament pentru stomac. Pentru tuse şi bronşite, se poate combina cu ceai de cimbru, pentru a avea un efect mai bun.
Ceaiul de urzică vitaminizează, remineralizează şi echilibrează sistemul de apărare al organismului, eliminând stările de anemie sau astenie. De asemenea, fluidifică secreţiile bronhice şi favorizează eliminarea lor prin expectoraţie.
Ceai de rostopască se prepară dintr-o jumătate linguriţă de plantă, peste care se toarnă o ceaşcă cu apă clocotită. După un sfert de oră se strecoară şi se bea câte o lingură-două la 3 ore. Aceasta formează doza pentru o zi. Ceaiul de rostopască se recomandă şi în tusea spastică. Rostopasca, asociată cu sunătoare, coada-şoricelului, mentă, turiţă-mare, dă un ceai cu efect curativ în boli de ficat.
Ceaiul de măceşe constituie o armă în combaterea şi prevenirea răcelilor tocmai prin conţinutul său în vitamina C naturală, care întăreşte imunitatea organismului, ajutându-l să reziste la boli. Gustul acestui ceai nu este agreat de oricine. Ceaiul de măceşe micşorează unele suferinţe ale ficatului, stomacului şi rinichilor, precum şi unele stări de inflamaţie intestinală. Prin vitamina PP, măceşele menţin permeabilitatea şi fragilitatea vaselor capilare, normalizând circulaţia sângelui. Acest ceai poate fi pregătit din 5-10 fructe întregi, proaspete sau uscate, sau din 1-2 linguriţe de fructe uscate fără seminţe (coji roşii) la o cană cu apă clocotită (250 ml). Consumarea ceaiului de măceşe ca şi ceai alimentar obişnuit, conferă rezistenţa la răceală.
Ceaiul de soc se prepară din flori de soc, în cantitate de 1-2 linguriţe la o cană de apă. Se consumă 3 căni de infuzie pe zi. Ceaiul de soc este un foarte bun sudorific, având proprietatea de a provoca o transpiraţie abundentă.
Datorită acestei proprietăţi, indirect, ceaiul de soc scade temperatura şi ajută la eliminarea toxinelor, fiind foarte util în gripă sau răceală. Ceaiul de soc ajuta şi în afecţiunile căilor respiratorii superioare, dar şi inferioare. Se foloseşte în bronşită pentru a ajuta la calmarea tusei seci şi la fluidificarea secreţiilor bronşice.
Pentru guturai şi tuse se mai recomandă şi siropul de hrean, alături de usturoi. Reţeta de sirop de hrean: se dă pe răzătoare rădăcina de hrean, se adaugă 2 linguri miere şi se lasă câteva minute la macerat. Se strecoară, presând conţinutul într-un tifon. Resturile care rămân în tifon se pun la fiert cu puţină apă (cât să le acopere). După fierbere, se strecoară prin presare, se amestecă bine cu miere şi cu siropul crud. Se iau 3 linguri/zi. Se recomandă şi în bronşite cronice.
Selecţie realizată de Scafeş Daniela
 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here