Bolile de inimă apar datorită anumitor factori cum ar fi: vârsta, moştenirea genetică, sexul – bărbaţii sunt mai predispuşi la boli coronariene şi de atac de cord decât femeile, factori pe care este greu să-i influenţăm, dar apar şi datorită anumitor factori asupra cărora putem să ne implicăm să schimbăm ceea ce nu e bine.
Factorii ce ţin de noi au ponderea cea mai mare şi depind în mod deosebit de ceea ce facem pentru a ne păstra o inimă sănătoasă.
Care sunt factorii de risc asupra cărora noi putem interveni?
Fumatul: creşte ritmul cardiac şi tensiunea, degradează vasele de sânge. Fumatul determină apariţia afecţiunilor inimii, de circa 3-4 ori.
Stresul – măreşte ritmul cardiac, tensiunea arterială manifestându-se prin oscilaţii rapide. Stresul creşte tensiunea, deteriorează inima şi măreşte riscul de a se produce un atac de cord.
Alimentaţia este foarte importantă, de aceea consumul margarinei, prăjelilor, produselor de patiserie şi de fast food, napolitanelor ori anumitor tipuri de ciocolată etc., adică tot ceea ce conţin grăsimi trans sunt deosebit de periculoase. Consumul unor astfel de grăsimi artificiale, care se obţin în urma prelucrării termice şi a hidrogenării, este o boală a societăţii de azi. Aceste grăsimi trans sunt mult mai periculoase pentru inimă în comparaţie cu grăsimile saturate. Grăsimile trans măresc nivelul colesterolului şi deteriorează vasele de sânge.
Grăsimile saturate şi carbohidraţii rafinaţi, nocivi dacă se abuzează de ei
Grăsimile saturate sunt grăsimile animale, exceptând grăsimea de peşte. Carbohidraţi rafinaţi: dulciuri, pâine albă, paste din făină albă, preparate de patiserie (care au în compoziţie şi grăsimi trans) etc.
Sedentarismul – este o altă cauză a apariţiei bolilor cardiovasculare, iar exerciţiile fizice au un rol important în menţinerea tensiunii arteriale în limite normale. De asemenea reduc stresul, colesterolul şi tonifică inima.
Prea multă sare. Are un impact negativ asupra inimii prin creşterea tensiunii arteriale. Tensiunea prea mare este consecinţa apariţiei bolilor de inimă.
Alcoolul în exces, măreşte frecvenţa cardiacă şi nivelul colesterolului.
Efortul fizic exagerat – acelaşi impact, poate chiar mai mult decât stresul puternic, măreşte considerabil ritmul cardiac şi poate fi cauza desprinderii unor grăsimi de pe pereţii arterelor, ducând în acest fel la accidente vasculare prin blocarea vaselor.
Dieta cu multe calorii şi greutatea. Alimentele în cantitate mare cresc colesterolul şi greutatea corporală. Kilogramele în plus solicită peste măsură inima, dar înseamnă şi faptul că organele interne sunt cuprinse de grăsime.
Diabetul: un nivel crescut de glicemie degradează vasele sanguine şi ale inimii.
Statul în frig dar şi variaţiile bruşte de temperatură
Au un impact negativ asupra sistemului vascular şi, implicit asupra inimii.
Oboseala şi lipsa somnului – nu determină fluctuaţii rapide ale bătăilor inimii, în urma suprasolicitării pe perioade scurte de timp. Dar pe termen lung, slăbesc inima şi măresc riscul producerii atacului de cord.
Deshidratarea – suprasolicită inima, deoarece vâscozitatea sângelui va fi mai mare. Survine în urma statului prea mult la căldură dar şi în urma efortului fizic susţinut. O cauză ar fi diabetul, dezechilibre în organism (datorită unor excese alimentare – cafea, alcool, zaharuri, surse de potasiu consumate etc.).
De fapt, aceşti factori merg mână în mână. O noapte în care aţi dormit doar câteva ore şi o mâncare prea sărată amplifică riscul produs de un antrenament fizic susţinut, atunci când organismul va fi suprasolicitat: ritmul cardiac şi tensiunea pot ajunge la valoare ridicată, în acest sens foarte mult. Trebuie să ştiţi că dacă pereţii arterelor sunt îmbrăcaţi în grăsime, datorită unei alimentaţii nesănătoase, creşte foarte mult riscul unui probabil accident vascular.
Cristina Răscol
