Ce consumăm în zilele de post

180

masa de postPostul poate fi o ocazie potrivită pentru a pierde câteva din kilogramele pe care le-ai acumulat în ultimul timp. Având în vedere că suntem în post ai posibilitatea să consumi multe fructe şi legume.

Postul, în special Postul Paştelui a cărui perioadă o traversăm, implică anumite obiceiuri ancorate în tradiţia creştin-ortodoxă a poporului nostru. Suntem datori în această perioadă să trăim cu înfrânare şi cumpătare îndoită: post de mâncare şi post sufletesc.

Din punct de vedere al medicului, postul este perceput ca o schimbare a regimului alimentar. La începutul primăverii, timp de 7 săptămâni înaintea Sărbătorilor Sfintelor Paşti, postul este asociat de majoritate cu o perioadă de “restricţie alimentară”. Are loc acum trecerea de la o alimentaţie bazată în principal pe alimente conservate, de origine animală, pe resursele adunate în cămară în toamna trecută, la o alimentaţie în principiu de origine vegetariană sau lacto-ovo-vegetariană, având baza în oferta de primăvară, leguminoasă în special, care aduce un aport de vitamine şi minerale ce ajută organismul să surmonteze astenia de primăvară.
Postul nu are acelaşi beneficiu pentru toată lumea. Există oameni care depun un efort intens (consum caloric peste 3500cal/zi) şi cărora alimentaţia de post nu le poate asigura nevoile energetice. Gravidele, cu nevoi vitaminice şi de minerale crescute, au nevoie de o suplimentare a acestora dacă aderă la alimentaţia de post. Acestea pot fi asigurate fie printr-un aport medicamentos, fie printr-o abordare inteligentă a postului, susţinut printr-o alimentaţie de tip lacto-ovo-vegetarian.
Posturile au adesea efecte negative şi determină apariţia bulimiei, în special la acele persoane care au o părere proastă despre ele însele sau care suferă de nevroze. Posturile, indiferent de durata lor reprezintă o contraindicaţie pentru pacienţii care suferă de diabet, boli metabolice, boli ale ficatului sau care au suferit bulimie sau de anorexie, boli care sunt, în general predispuse la reapariţie. Ideal ar fi un control medical de specialitate înainte de a aborda o dietă de post, mai ales pentru cei care suferă de afecţiuni cronice, pentru a evita riscurile unei alimentaţii neadecvate.
Odată cu trecerea la alimentaţia de post are loc o scădere a aportului de proteine şi grăsimi de origine animală. Acestea asigură o senzaţie de saţietate de durată mai lungă, datorită digestiei mai greoaie. Astfel poate apărea necesitatea ca de la un regim de 3-4 mese principale zilnic să se treacă la 4-5 mese/zi, lucru absolut normal. Se va urmări o dozare adecvată a porţiilor din punct de vedere caloric, pentru a nu a apărea o supra/sub alimentare.
Organismul supus postului, odată cu trecerea la alimentaţia ce conţine mai multe alimente de origine vegetală, şi invers, nu are nevoie de o perioadă de adaptare determinată. Trecerea dintr-un sens în altul este bine tolerată, căci organismul uman sănătos reuşeşte să se adapteze de la un tip de alimentaţie la altul fără consecinţe notabile. Spre exemplu pentru fier, care este absorbit cu uşurinţă din alimente de origine animală, are loc o creştere a capacităţii de absorbţie; prezenţa vitaminei C în legume şi fructe favorizează acest proces. Sursa de vitamina D (animală) este înlocuită printr-o producţie crescută la nivelul tegumentului, odată cu expunerea la soare şi consumul de uleiuri vegetale. De aceea postul este recomandat a fi urmat de către persoanele sănătoase.
Excesele de orice natură trebuie evitate. Consumul de carne grasă în ziua de Paşte asociat cu consumul de alcool poate declanşa afecţiuni de tipul pancreatitei acute, spun specialiştii în nutriţie.
Ca o concluzie despre regimul alimentar de post:
– alimentele bogate în proteine au, în general, un conţinut mare de colesterol şi grăsimi, care sunt cunoscute ca fiind factorul principal al bolilor de inimă şi infarctului, de aceea o perioadă de post este indicată cel puţin de două ori pe an (Paşte, Crăciun);
– variază alimentele în orice tip de dietă;
– consumă moderat alimente cu aport caloric mare (ciocolată, nuci, fasole) – porţiile mici dau o senzaţie de saţietate şi de plăcere mai mare decât excesele;
– apelează la substituţii sănătoase – pâine integrală în locul celei albe, margarina în locul grăsimii animale, proteine din soia în locul celor animale;
– respectă regimul meselor – mai des şi mai puţin, ajută la dozarea cantitativă a alimentelor şi la evitarea hipoglicemiilor;
– persoanele sănătoase pot adopta o dietă de post, este nevoie în rest de recomandările unui medic nutriţionist.
Cristina Răscol

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here