Arbust tufos, foarte ramificat, spinos, cu o culoare generală albicioasă. Fructele ovoide, cărnoase, de 7-8 mm diametru, portocalii, cu un sâmbure tare, se dezvoltă bine pe prundişuri şi nisipuri. Fructele de cătină conţin zaharuri, în special monozaharide, acizi organici, flavonoide, pectine, polifenoli, taninuri, ulei gras complex, numeroase microelemente (P, Ca, Mg, K. Na, Fe), vitamine liposolubile (A, E, F, D), vitamine hibolubile (C, P, K, complexul B), acizi graşi esenţiali (oleic, linoleic, pantotelic, palmitic, heptodecanoic etc.), acizii succinic, malic, maleic etc., alfa şi beta caroten, licopen, criptoxantină, zeaxantină, taraxantină etc.
Seminţele conţin acizi graşi nesaturaţi: linoleic şi linolenic. Frunzele şi scoarţa conţin, de asemenea, sitosteroli şi tocoferol. În primul rând, putem considera fructele de cătină, datorită compoziţiei chimice atât de variate, ca una dintre cele mai bogate surse de polivitamine naturale, cu acţiunea lor specifică. Acizii graşi esenţiali şi în special acizii linoleic şi linolenic au o acţiune antioxidantă care se recomandă în numeroase afecţiuni ale ochilor şi oaselor.
Uleiul de cătină are acţiune favorabilă în arsuri termice şi chimice, în expunerea îndelungată la iradieri şi în diferite dermatoze. Acţionează ca cicatrizant în ulcerul gastric şi duodenal, în stări alergice, în boli endocrine, în hepatite, anemii, astenii etc. Datorită conţinutului în vitamina C, carotenoide (inclusiv provitamina A), vitamine din grupa B, vitaminele E, F şi P, flavonoide şi antociani, fructele de cătină constituie o valoroasă sursă de polivitamine. Uleiul din seminţe are o acţiune cicatrizantă şi epitelizantă, fiind indicat în răni sau plăgi greu vindecabile.
Mod de preparare şi administrare
Sub formă de sucuri, siropuri, marmeladă sau gem. Sucul, în amestec de 25 părţi la 75 părţi miere, este un bun energizant provitaminic. Sucul din fructe, liofilizat, poate fi utilizat în amestec cu alte vitamine la obţinerea unor comprimate. Nu se cunosc contraindicaţii.
Sorin Milcu
