Recent, cu ocazia restaurării picturii în anii 2002 – 2006, în naos pe peretele nordic, în zona mediană a picturii soclului perimetral, între faldurile draperiei, s-a descoperit semnătura unui alt component al echipei de zugravi, mai puțin cunoscut până în prezent de către cercetăori :” Stan ucenic”, semnat și în altar la proscomidiar alături de un altul: ”Nicolea uce(nic); Stan uce(nic)”.
Vechea pisanie, păstrată fragmentar și încastrată în zidul estic al pronaosului, în exterior, consemna: ”În numele tatălui și al fiului și al sf(ântului) duh: ziditusau această sf(â)ntă și D(u)mnezeiască beserică întru hra(amul Adormi)rei pria Sfi(n)tei Născătoare de Dumnezeu, den temelie făcută de (dumne)lui răposatul Cornea Brăiloiul vel ban și rămăindă de d(umnealui) nezugrăvită sau nevoit în urmă fiiul dumnialui sfințiia sa D(ositei) monah Brăiloiul Consiliariul de au înfrumusețato și au înpod(obito cu) zugrăvială precum să vede pentru ca să aibă sfințiia sa și (niamul) sfinții sale viacinica pomenire: sființinduse în luna lui (lipsă cuvânt), (leat) 7241 fiindu zugrafi Ranite ….. (lipsesc celelalte nume, ele putând fi completate cu cele scrise cu vopsea în altar: Grigorie, Gheorghe, Vasilie zugravi, Ioan ucenic”.
Biserica are un plan dreptunghiular, cu altar pentagonal decroșat în exterior și semicircular în interior. Prezintă un turn clopotniță de plan patrat cu ziduri masive, peste pronaos. Monumentul este de o sobrietate clasică și o eleganță de bun gust. Sistemul de fortificare pornea de la ușa de acces în biserică (modificată în urma lucrărilor de restaurare din anii 1910 – 1911), care prezenta în interior o bârna rectangulară de stejar, ce culisa în orificiile practicate în zidurile groase de 1,05 m (astăzi astupate). Urma apoi ușa de acces spre turnul clopotniță, ce pornea de pe latura de nord a pronaosului (ușa fiind de dimensiuni reduse 0,90 m lățime și 1,30 m înălțime, astăzi refăcută, având dimensiunile mult mai mari), care mai păstrează bârna ce bloca această ușă. Pe o scară protejată de o absidă dreptunghiulară adosată zidului de nord al pronaosului, se urcă mai întâi pe 14 trepte de stejar cu grosimea 30 – 35 cm, apoi scara face un unghi de 900 spre sud, urcându-se alte 6 trepte până la o ușă ce bloca accesul la scara ce merge spre turnul clopotniță și spre camera amenajată ca ascunzătore. Și această ușă putea fi blocată cu o bârnă ce culisa în cele două orificii (se păstrează și în prezent). În apropierea acesteia se afla o altă ușă ce bloca, prin același sistem, accesul dinspre podul bisericii spre aceeași scară de acces în turnul clopotniță și spre ascunzătoare.
De-a lungul scărilor, pe latura de nord, s-au amenajat patru lăcașuri de tragere cu flinta, largi în interior (cca. 70 cm) și înguste în exterior (cca 15 cm).
Încă de la construirea ei s-a avut în vedere amenajarea unui adăpost în caz de primejdie. În acest scop s-a construit o cameră între plafonul pronaosului și podeaua turnului clopotniță (camera clopotelor) . Această cameră are dimensiunile de 5 m lungime, 3,80 m lățime și 3,50 m înălțime, având o formă dreptunghiulară până la înălțimea de 2 m, care marchează pornirea desfășurată în spațiu a bolții (nașterea bolții), apoi o boltă în tranșe tronconice orizontale (laturile ei se îngustează spre plafon ce ia o formă eliptică, iar cheia de boltă are forma unui dreptunghi). Avea o singură fereastră pe mijlocul laturii sudice cu dimensiunile de 90 cm înălțime și 80 cm lățime. Pe aceeași latură se află și două firide oarbe, folosite probabil pentru depozitarea alimentelor, pe care le întâlnim și pe latura de nord (două firide) și vest (trei firide și un lăcaș de tragere cu arma).
Încăperea mai are și o sobă din cărămidă cu corlată adosată laturii de est, cu dimensiunile de: 2,30 m lungime, 0,90 m lățime și o înălțime de 2,30 m. Corlata are o lungime de 1,20 m, lățimea de 0,90 m și o înălțime de 2,30 m, iar soba are lungimea de 1,10 m și lățimea de 0,90 m, gura acesteia având forma unui unui dreptunghi în partea inferioară și terminându-se în unghi ascuțit, în jumătatea superioară, având lățimea de 30 cm și înălțimea de 40 cm.
Atât în interiorul corlatei, cât și în sobă se observă urme de fum, ceea ce denotă că vatra și soba au fost folosite în vederea preparării hranei și pentru a se încălzi într-un anotimp friguros când cei amenințați s-au refugiat în acest adăpost.
Această cameră a fost, probabil, mobilată cu o masă și mai multe scaune, precum și un pat sau un divan pentru odihna locatarilor ce o ocupau temporar în caz de primejdie.
Astăzi această cameră a rămas în tradiția oamenilor locului ca fiind ”camera grecilor, probabil ca urmare a faptului că în timpul retragerii eteriștilor greci din lunile iulie – august 1821, aceștia s-au adăpostit pentru câteva zile aici.
După modelul banului Cornea Brăiloiu, ginerele fiului acestuia (Dositei) Constantin Obedeanu, consilier împărătesc, construiește în anul 1732 biserica cu hramul ”Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril„ din satul Stănești, aflată la cca. 8 km vest de satul Vădeni.
Biserica are plan dreptunghiular cu altar pentagonal decroșat și o absidă laterală,tot pentagonală, adosată peretelui de nord al pronaosului ce proteja o scară fixă din lemn, în spirală, cu treptele dispuse strâns în jurul unui ax central, cunoscută sub denumirea de colimacon. Ea făcea accesul spre turnul clopotniță, acesta din urmă având plan octogonal cu patru ferestre, înălțat pe o bază pătrată. Pisania consemna: ”Această sfâ(n)tă și dumnezeiască biserică unde să cinstește și să prăznuiaște hramul sfinților mai marilor Arh(angheli) Voievozi Mih(ail) și Gavriil, iaste din temelie zidită și cu toate podoabele ei înfrumusițată după cum să vede: cu toată osteniala și cheltuiala cinstitului dumnia(l)ui jupan: Costantin Obedian v(e)l Comisariu al Chesariceștii Valah(ii): în zilele priamilostivului nostru înpărat Carol al șasial(ea) întru pomeniria du(mnialui) și părinților lui: nașteri(a lui Is.Hs) 1732: iar vechiu l(ea)t 7240„.
Consilierul împărătesc Constantin Obedeanu, ctitorul acestui lăcaș de cult, cerea constructorilor să zidească o cameră de refugiu pentru cazuri de primejdie (tainiță). Această încăpere, de formă patrată, s-a construit între plafonul pronaosului și podeaua turnului clopotniță, având două ferestre mici pe latura de sud și dimensiunile de 4 x 4 m și o înălțime de cca 2 m.
Accesul în biserică se făcea printr-o ușă cu două canate, ce avea o grindă patrată care o putea bloca, ea culisând în două orificii realizate în grosimea peretelui interior. Apoi, din pronaos pe latura de nord, se ajungea printr-o altă ușă cu același sistem de blocare, pe o scară fixă circulară amenajată într-un turn pentagonal adosat zidului pronaosului și prevăzut, la diferite intervale, cu orificii de tragere cu flinta. Și la această ușă de acces în cameră (tainiță), exista același sistem de blocare, ca mai sus. Va urma
Dr. Vasile Marinoiu
