Peste o mie de persoane au trecut, anul acesta, pragul casei memoriale Ecaterina Teodoroiu, aflată în Târgu-Jiu. Fie că a fost vorba despre elevi de la şcolile din municipiu sau din alte localităţi din judeţ sau chiar despre turişti care au vrut să afle mai multe despre eroina de la Jiu, aceştia au avut posibilitatea să vadă micuţa casă în care Ecaterina s-a născut şi a crescut.
Aflată în Vădeni, localitate care, ulterior, a devenit cartier al municipiului Târgu-Jiu, casa are doar două camere mici şi o prispă cu stâlpi de susţinere. Casa memorială este acum trecută în patrimoniul Muzeului Judeţean Gorj, fiind deschisă publicului pentru a fi vizitată. Potrivit lui Dumitru Hortopan, directorul Muzeului, anul acesta au vizitat mai mult de o mie de persoane această casă memorială. Instituţia muzeului a iniţiat, de-a lungul timpului, mai multe parteneriate cu unităţi şcolare, mulţi dintre elevi fiind aduşi la secţiile muzeului şi la casele memoriale pentru a avea parte de lecţii de istorie exemplificate la faţa locului. La casa memorială Ecaterina Teodoroiu, vizitatorii sunt primiţi chiar de către nepoata eroinei, Sabina Lupu. Aceasta povesteşte tuturor despre cea care a uimit o ţară întreagă pentru curajul său şi care nu de puţine ori a fost denumită „Jean d`Arc” a României.
A treia din cei opt copii ai familiei
Născută în familia lui Vasile şi a Elenei Teodoroiu, Cătălina, după numele său adevărat, mai avea nu mai puţin de şapte fraţi, adesa toţi cei opt copii dormind într-o singură cameră.
Cătălina a văzut lumina zilei la data de 14 ianuarie 1894, fiind al treilea copil al familiei. Dintre toţi cei opt, ea a fost singura care şi-a dorit foarte mult să meargă la şcoală. Potrivit documentelor, primele două clase le-a făcut la şcoala din Vădeni, în anii 1901-1903 iar, mai târziu, alte două clase primare la Târgu-Jiu.
Primind o mică bursă şi un ajutor infim din partea părinţilor, Cătălina a plecat la Bucureşti. Acolo s-a înscris la o şcoală-pension, dorind să devină învăţătoare însă, ulterior, a continuat studiile la o şcoală de infirmiere.
Fiind încă elevă, la declanşarea Primului Război Mondial, eroina s-a înrolat în una din primele unităţi de cercetaşi din Bucureşti, condusă de Arethia Piteşteanu, devenită ulterior Tătărescu, prin căsătoria cu Gheorghe Tătărescu. În iulie 1916, Ecaterina revine la Târgu-Jiu, ca cercetaş.
În august începe războiul, fratele Ecaterinei, Nicolae, aflându-se pe front, aceasta vizitându-l de mai multe ori. Aşa începe drumul spre jertfă al eroinei.
A apărat Târgu-Jiul alături de civili
Ecaterina s-a evidenţiat prima dată în lupta de la podul de peste Jiu din Târgu-Jiu. Acest pod era păzit doar de o patrulă. În momentul izbucnirii luptei, o mare parte dintre civilii rămaşi în oraş, în mare parte femei, bătrâni şi copii, au participat şi şi-au apărat pământul. În fruntea lor se afla Ecaterina Teodoroiu.
Ulterior, ea a fost felicitată chiar de către familia regală pentru curajul de care a dat dovadă. A revenit pe front, participând la luptele de la Sâmbotin. Pierzându-şi fratele, pe Nicolae, Ecaterina îi ia locul şi luptă sub comanda fostului comandant de pluton al fratelui său.
Cade prizoniră, dar fuge. Participă la mai multe lupte în diferite localităţi din Gorj. Ulterior ajunge la spitalul Craiova, fiind rănită la ambele picioare. De acolo este mutată la Bucureşti şi apoi la Iaşi. În august 1917 războiul începe din nou. Ecaterina vrea să lupte pe front şi nu acceptă să rămână să îngrijească răniţii.
„Înainte! Răzbunaţi-mă!”
În data de 22 august 1917, Ecaterina Teodoroiu moare în timp ce îşi îmbărbăta soldaţii. „Înainte! Răzbunaţi-mă!” se pare că au fost ultimele sale cuvinte. Trupul neînsufleţit a fost transportat la postul de comandă iar a doua zi a fost înmormântat cu paradă militară într-o poiană din Zăbrăuţi, pe valea pârâului Glod, lângă un alt gorjean, mort cu o zi înainte.
După încheierea războiului, la 9 iunie 1921, au fost aduse la Târgu-Jiu rămăşiţele eroinei, iar la 17 iulie, în acelaşi an, s-a decis ridicarea unei statui, în memoria acesteia.
Din coregiul funerar care a însoţit rămăşiţele de la gara Târgu-Jiu până la primărie a făcut parte şi poetul Octavian Goga. Câţiva ani mai târziu, mai exact în perioada 1935-1936, în centrul municipiului, deasupra mormântului Ecaterinei, aflat între clădirea primăriei, actualul Palat Administrativ şi Biserica „Sfinţii Voievozi”, a fost amplasat un sarcofag de piatră realizat de Miliţa Petraşcu, eleva lui Constantin Brâncuşi.
Pe faţetele acestuia se găsesc mai multe scene din viaţa glorioasă a Ecaterinei, inclusiv cea în care trupul neînsufleţit era purtat pe braţe de soldaţii pe care îi condusese la luptă. Casa familei Teodoroiu, construită în anul 1884, din anul 1938 a fost amenajată drept casă memorială.
Dorina Cioplea
