Cancerul gastric

321

Bolile stomacului sunt foarte frecvente. Astăzi, când domină stresul, irascibilitatea generală şi când alimentele sunt pline de ingrediente chimice, bolile de stomac sunt mult mai frecvente decât altădată.
Cea mai gravă afecţiune este cancerul gastric(cancerul stomacului).

Stomacul este o parte a tubului digestiv situată dedesubtul diafragmului, între esofag şi duoden, unde alimentele sunt stocate, amestecate, predigerate şi sterilizate înainte de a fi trimise în intestin pentru a fi absorbite. Stomacul este o pungă în formă de J, împărţită într-o porţiune verticală, fundusul sau fundul stomacului şi o porțiune orizontală, antrul. Stomacul este situat între ficat, la dreapta, splina la stânga, diafragm în sus, colon transvers în jos şi pancreas, în spate. Stomacul exercită două activități: secretorie şi motrică. Secreţia gastrică este constituită dintr-un amestec de acid clorhidric, de pepsină, de factor intrinsec şi de mucus. Datorită funcţiei motrice şi secreţiei sucului gastric o mare parte a digestiei are loc în stomac. Alimentele parţial digerate ajung apoi în intestinul subţire astfel încât să poată avea loc absorbţia nutrienţilor. Deşi în mod evident stomacul nu poate fi văzut în mod direct, poate fi vizualizat cu ajutorul endoscopiei folosind o cameră cu fibră optică.
Cancerul gastric este o afecţiune malignă, în care celulele neoplazice apar la nivelul mucoasei gastrice şi apoi se extind dincolo de peretele gastric. Peste 90% din cancerele gastrice apar în mucoasa stomacului. Deoarece există glande în mucoasă, cancerul care se dezvoltă în această zonă se numeşte adenocarcinom.
Alte tipuri histologice rare, includ:
• limfoamele (cancerele care prind sistemul limfatic)
• sarcoamele (cancerele ţesutului conjunctiv), cu diferite variante:
• leiomiosarcoame (muscular)
• liposarcoame (adipos)
• angiosarcoame (sarcomul Kaposi).
Există 4 forme de cancer gastric în funcţie de aspectul endoscopic:
Tipul I- cancer polipoid (vegetant)
Tipul II – cancer supradenivelat ulcerat
Tipul II – cancer usubdenivelat ulcerat
Tipul IV – cancer infiltrativ difuz
Cancerul gastric este clasificat în patru stadii, în funcţie de extinderea locală sau de distanţă. Cancerul gastric dă metastaze rapid, încă din stadiul II de boală, iar prezenţa metastazelor scade şansa de vindecare şi durata supravieţuirii pacientului. Metastazele pot fi: în organele vecine stomacului (pancreas, colon, splină); în cavitatea peritoneală cu apariţia lichidului de ascită; în ganglionii din abdomen, dar şi alţii, unii situaţi deasupra claviculei stângi; în organele mai îndepărtate – ficat, plămân, suprarenale; în oase.
În stadiul de început al bolii, pacienţii au astenie, lipsa poftei de mâncare (în special scârba pentru carne), uneori simptome depresive; în acest stadiu este posibil ca nimeni să nu se gândească la cancer gastric. În stadii ceva mai avansate, pot să apară dureri în capul pieptului, greaţă, scădere în greutate, balonare. În stadii şi mai avansate, pacienţii au saţietate imediat după ce încep să mănânce, vărsături alimentare sau cu sânge nedigerat sau digerat (în zaţ de cafea), uneori dificultate în înghiţire (atunci când tumora este situată la gura de intrare în stomac), diaree cu fecale negre şi lucioase (ca păcura) sau constipaţie, uneori şi umflarea unor ganglioni (adenopatie); în această fază diagnosticul este relativ uşor de pus, dar din păcate, tratamentul are eficienţă destul de redusă.
În stadiile iniţiale tumora este foarte limitată, iar în cele avansate este extinsă în afara stomacului sau prezintă metastaze în ganglioni sau în alte organe.
Dacă ar fi să judecăm numai după simptome, sunt extrem de multe boli care dau simptome similare cu cele ale cancerului gastric, cele mai frecvente fiind ulcerul gastric şi duodenal, esofagita, gastrita, hernia hiatală, acalazia sau cancerul esofagian.
O dietă bogată în sare, alimente afumate, murături, este asociată cu un risc ridicat pentru boală, în timp ce o dietă bogată în fructe, legume, şi fibre este asociată cu scăderea riscului dezvoltării cancerului. De asemenea, incidenţa cancerului gastric creşte odată cu scăderea statutului socio-economic, probabil din cauza mai multor factori sociali, ocupaţionali şi culturali. Consumul de tutun a fost de asemenea asociat cu creşterea incidenţei cancerului gastric. Cel mai frecvent fac cancer gastric bărbaţii, fumători, consumatori de alcool, murături, alimente conservate prin sare, afumături.
Cea mai bună metodă de diagnostic a cancerului gastric este endopscopia digestivă superioară cu biopsie. Cel mai bun tratament este cel chirurgical urmat de citostatice. În fazele incipiente şansele teoretice de supravieţuire sunt de peste 90%, iar în cele avansate de sub 5%.
Pagină realizată de Daniela Scafeş

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here