Viata omului este un infinit ondulat. Ea îşi are începuturile în nemărginirea Universului cel fără de început şi se continuă, oricât ar părea de straniu, în infinitatea cosmică, deci tot fără de margini a Timpului şi Spaţiului Universal…iar secunda cosmica ce o trăim, este numai o verigă în nesfârşitul lanţ al materiei, este numai consecinţa energiei cosmice, care asemeni talazurilor unui ocean fără margini, în permanentă mişcare poartă în adâncurile sale, energii nebănuite, clocotitoare, care ţâşnesc prin ciocnirea lor asemenea unor cremene uriaşe, aprinzând focurile vii ale Vieţii!…
Nesfârşitele lumi galactice dau viaţă acestui măreţ conglomerat şi totuşi atât de simetric, dau viaţă Universului…cum să nu ne bucurăm şi noi oamenii, trăitori pe această planetă, ştiind că facem parte din marele Corp Cosmic al Vieţii, cum să nu ne bucurăm văzând că am trecut cu bine peste proorocirile mincinoase, fiind vii şi după solstiţiu şi respirând speranţele obişnuite pentru noul an care va veni? Lăsând la o parte necazurile pricinuite de lupta pentru existenţă, de luptele interpartinice ne bucurăm că ne-a fost hărăzit să trăim. Ce poate fi mai măreţ, mai grandios, mai frumos, mai energizant, şi mai plin de bucurii, aşa cum sunt ele în această lume, ţesute pe urzeala vieţii împreună cu necazurile, decât faptul conştientizat de când ai început să pricepi măreaţa ecuaţie a vieţii, în care tu eşti doar un minuscul termen, că exişti, că te bucuri de viaţă. Cum să nu ne bucurăm când România a intrat în normalitate, păşind în noul an cu un guvern care se bucură de cea mai largă încredere a românilor. Cu un parlament care a venit nu doar cum spun unii rău voitori pe valurile negaţiei vechii guvernări ci a venit cântând imn de slavă vieţii şi spumegând pe notele grave ale existenţei şi datorită încrederii de care se bucură uniunea social liberală. Bucură-te române că am intrat într-o stare de normalitate, ajungând cum spunea Ciutacu: „ Să ne mirăm de normal”, sau cum spunea premierul despre o întâlnire a sa cu preşedintele, că: „a fost anormal de normal”. Deplina bucurie implică o fraternitate, o comuniune de spirit cu ceilalţi oameni. Numai îndemnându-ne semenii la o viaţă fericită, bucuria de a trăi, la alungarea tristelor perioade inerente pe ecranul oricărei vieţi, ne putem bucura noi înşine de viaţă, de bucuria Clipei! Condiţia primă a bucuriei este sociabilitatea. Fiţi amabili cu semenii! Fiţi buni! Numai astfel vorba lui Mark Twain, fiind vesel, descreţind momentul critic cu o vorbă de spirit: „Şi groparului să-i pară rău!”Adevăratul stimulent al vieţii omeneşti îl constituie bucuria zilei de mâine. Să fii mereu duşmanul duşmăniei dintre oameni. Să fii mărinimos cu cei năpăstuiţi. Să râzi, să plângi, să iubeşti, să te bucuri, să vibrezi în faţa oricărei situaţii. Numai astfel trăieşti cu adevărat.
Să te bucuri că pe cerul patriei au apărut în aceste zile dinainte şi de după Crăciun, zeci de ochişori întrebători în maternităţile României.
Să te bucuri române că numai copiii sunt viitorul unei ţări. Să le urăm viaţă îndelungată nou născuţilor şi în orice clipă să ţâşnească din tine strigătul pătimaş al lăcomiei de viaţă, de bucurie.
Bucuraţi-vă că trăiţi în una dintre cele mai frumoase ţări din lume, o ţară cu fascinante priorităţi geografice, de civilizaţie şi spiritualitate. O ţară care cuprinde în subsolul său minereuri din tot tabelul lui Mendeleev. Cârmuitorii să se bată pentru mărirea redevenţelor la nivelul celui european.
Bucuraţi-vă români că legendara Axă a Lumii, trece după credinţa anticilor prin Vârful Omul. Dacă „Axis Mundi” osia lumii , în jurul căreia se rotea întreaga sferă cerească, trece prin muntele Omul, motiv de bucurie cosmică, uite alt motiv de bucurie: Pe teritoriul vechii Dacii au locuit strămoşii legendari ai românilor: hiperboreenii, care ar fi strămoşii întregii omeniri, şi aici în spaţiul Carpato-Danubiano-Pontic, s-ar fi aflat Gardines Mundi.
Deci acum 8-9 mii de ani sămânţa civilizaţiei a pornit de aici. De la noi! Cum să nu fie motiv de bucurie pentru români mai ales acum, când hibride şi artificiale civilizaţii, datând de „ieri de alaltăieri”, şi făcute prin uciderea şi exploatarea oamenilor, încearcă să ne dea nouă românilor, lecţii de civilizaţie.
Bucuraţi-vă români chiar de epoca aceasta. Ea va premerge, fără doar şi poate, o epocă mai bună pentru noi şi copiii noştri!
În această unduire fără încetare, care este Istoria Omenirii şi a Românilor!
Bucuraţi-vă de viaţă şi de Noul An care precis va fi mai bun pentru români.
LA MULŢI ANI!
Gh. Rădulescu
