Brâncuşiana – 135 ani de la naştere

107

BRANCUSI3Imensa moştenire

Prezentăm, în această pagină eseul extrem de documentat al colaboratorului ziarului „Gorjeanul”, profesorul şi scriitorul Ştefan Stăiculescu. Un împătimit cercetător şi admirator al Titanului de la Hobiţa, comuna Peştişani, creatorul sculpturii moderne Constantin Brâncuşi.

Nu ne îndoim că pentru imensa moştenire lăsată de Brâncuşi, posteritatea şi mai ales contemporanii au făcut prea puţin. Uneori chiar nimic şi, fără a fi înţeleşi greşit, nici autorităţile Gorjului nu se pot lăuda cu mare lucru. Ba în dese ocazii, autorităţile au strălucit prin absenţă. Însăşi faptul că Simpozionul „Brâncuşiana”, menit a reuni cercetători, eseişti şi scriitori apreciaţi pentru apetitul lor în descifrarea operei şi a vieţii marelui sculptor, s-a desfăşurat cu multe limite, iar ediţia de anul trecut nu s-a organizat chiar deloc. Din motive administrative şi, poate, dorite de aceia obişnuiţi să denigreze valorile româneşti.

În loc să apară studii şi elemente constructive, mai zilele trecute, un cotidian naţional şi unul gorjean, ambele aflate în pierdere de credibilitate şi deci de cititori, au ieşit pe tarabă cu baliverne bulevardiere despre un presupus fiu nerecunoscut de Brâncuşi, în timpul vieţii. Colportorilor de false informaţii le aducem aminte, în cazul că nu-s doar răuvoitori, că subiectul a constituit obiectul unui proces de paternitate, înainte de 1957, pierdut de acela care-şi doreşte notorietate pe seama faimei lui Brâncuşi.

Nu din acelaşi aluat cu defăimătorii sunt oamenii cu scaun la cap. Care, în ciuda limitelor autorităţilor, unele datorate crizei financiare şi nu doar morale, îşi văd de treabă şi scriu întru păstrarea memoriei vii a nemuritorului Brâncuşi. Printre ei se numără şi oltenii de obârşie Sorana Georgescu-Gorjan, Constantin Zărnescu şi Ştefan Stăiculescu. Cu toţii autori ai unor cărţi memorabile despre scriitorul Constantin Brâncuşi. Cu variaţii de informaţie cunoscută, toţi cei trei au publicat valoroase cărţi despre aforismele datorate lui Brâncuşi. Deschizător de drumuri a fost şi este clujeanul de adopţie, Constantin Zărnescu, de obârşie din judeţul Vâlcea, urmat de Ştefan Stăiculescu, autorul lucrării „Brâncuşi – CIOPLITORUL ÎN DUH”, apărută în două ediţii.

Cea mai recentă şi cea mai completă operă scrisă, pe aceeaşi temă, este însă cartea „Aşa grăit-a Brâncuşi”, scrisă cu acribie şi bazată pe toate sursele din lume, semnată de Sorana Georgescu-Gorjan, fiica binecunoscutului constructor al Coloanei Infinite, ing. Ştefan Georgescu-Gorjan. Un destin nedrept, ca şi în cazul unei scrieri memorialistice a tatălui domniei sale, şi această carte a doamnei Sorana Georgescu-Gorjan, ce s-a bucurat de un succes meritat a apărut într-un tiraj limitat, prin decesul editorului imediat după lansarea ei la Târgul de carte „Gaudeamus”. Celor interesaţi, le putem spune că o nouă ediţie va apare curând la editura „Scrisul Românesc” din Craiova.

Sigur, Ştefan Stăiculescu are dreptate în privinţa sărăciei filmografiei Brâncuşi. Să căutăm vinovaţi, nu şi-ar avea acum rostul. Totuşi, eseistul clujean Horia Muntenuş a realizat un film documentar despre Brâncuşi. Nu l-am vizionat, dar el a fost prezentat studenţilor Universităţii „C. Brâncuşi” din Târgu Jiu, la o manifestare culturală organizată de poetul şi universitarul Ion Popescu-Brădiceni anul trecut. E drept, este prea puţin! Dar tot lui Horia Muntenuş îi mai datorăm un lung eseu – publicat într-un tom valoros -, carte premiată inclusiv la Bruxelles.

Idei şi soluţii de făcut pentru valorificarea imensei moşteniri Brâncuşi ar fi multe. Să nu dăm vina doar pe autorităţi şi pe criza financiară. Rămâne de datoria fiecăruia să nu se oprească doar la vorbe, ci să scrie. Aşa cum au făcut-o mulţi şi cum pot să continue.

Imens a scris şi regretatul brâncuşiolog Ion Pogorilovschi, care-a intenţionat să doneze Primăriei Târgu Jiu întreaga şi bogata sa bibliotecă. Numai neglijenţa şi reaua voinţă a fostului director al defunctului Centru de Cultură şi Artă „C. Brâncuşi”, Sorin Lory Buliga au privat urbea de pe Jii de o asemenea comoară.

Ion Predoşanu

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here