BRÂNCUŞI – 75 – «Grădina cu vietăţi de piatră» de la Târgu-Jiu

179

I
În 1999, împreună cu Lucian Radu Stanciu, – cunoscutul «brâncuşiolog» în controversata acţiune de acreditare a unor pretinse lucrări brâncuşiene din tinereţe, 1898-1903, – am cercetat ,,pietrele” pe care Brâncuşi le strânsese şi cu care amenajase grădina Casei Bălănescu, reşedinţă a sejurului său târgujian din vara-toamna lui 1937 şi mai ales din 1938 (vară-toamnă), când sculptează stâlpii şi lintoul Porţii, alămeşte Coloana şi amenajează Masa cu aleea scaunelor. Se ştie că, din pricina amânării de două ori a datei inaugurării Ansamblului (18 septembrie şi 14 octombrie 1938), a unor ingratitudini politice şi răutăţi gazetăreşti exprimate chiar în presa centrală, Brâncuşi pleacă supărat la Paris, nemairevenind niciodată în ţară până la moarte (1957).

Aşadar, în 1999, Lucian Radu Stanciu, inventariind toate pietrele de râu şi toate pietrele de moară amenajate de artist, sub formă de «mese», – a dat la iveală primul studiu ştiinţific al acestora publicat sub titlul Grădina cu vietăţi de piatră de la Târgu-Jiu (1999). Cercetătorul avea temeinice cunoştinţe cu privire la această temă, noi înşine întâlnind referinţe substanţiale în lucrarea semnată de Tretie Paleolog, De vorbă cu Brâncuşi (1976).
Chiar concitadinul nostru, cercetătorul Ion Mocioi, în lucrarea Ansamblul sculptural brâncuşian de la Târgu-Jiu, publicată în 1971, reproduce nu mai puţin de şase imagini cu ,,operele” brâncuşiene din curtea Casei Bălănescu din Târgu Jiu (vezi fig. 67-74).
Iată, în acest sens, dintre toate mărturiile, unele aproximative, declaraţia edificatoare a doamnei Victoria Roşianu, fiica fostului proprietar, adică gazda lui Brâncuşi, descoperită în „arhiva Gogan” (apud Alex Gregora):
«DECLARAŢIE
Subsemnata Victoria Roşianu, născută Bălănescu, declar prin prezenta că în grădina fostei noastre case părinteşti din Târgu-Jiu Reg. Oltenia, str. Victoriei 2 au fost 5 mese din piatră de moară aranjate de sculptorul Brâncuşi, care a fost oaspetele tatălui meu, în perioada când s-a executat ansamblul arhitectonic din oraş – adică masa păcii, portalul şi coloana.
Mesele au fost aranjate de Brâncuşi în înţelegere cu tatăl meu căruia i-a cerut într-o zi să accepte o surpriză din partea lui cerându-i şi 2 – 3 oameni, puţin ciment. Pietrele de moară proveneau de la moara bunicului meu. Pietrele rotunde au fost zidite în curtea casei.
Mesele aveau următoarea amplasare:
1. În faţa casei – faţa din str. Victoriei în aceeaşi linie cu teiul – o bucată; 2. Trei bucăţi în faţa ceardacului principal din piatră; 3. O bucată în faţa de nord a casei între ceardacul de lemn şi colţul casei. Masa a fost distrusă, adică partea de sud spartă de un camion în 1944.
Celelalte patru bucăţi au fost întregi până în 1954 când am plecat definitiv din imobil şi oraş.
Ss/Roşianu Victoria, 28.II.1965, Buc., pentru conformitatea copiei»
II
Acum, când locaţia respectivă a devenit proprietatea Consiliului Judeţean (casă de oaspeţi), se cuvine o «reconsiderare» a intenţiei brâncuşiene din 1937-38 de a crea, în jurul locuinţei în care sculptorul şi-a petrecut luni de zile (cât timp a fost prezent la Târgu-Jiu pe şantierul viitorului Ansamblu sculptural, în 1937-1938), o ambianţă concordantă cu spiritul său artistic şi menită a anima într-o originală viziune estetică împrejmuirea casei.
Discuţia asupra reamenajării acestei locaţii – păstrându-se «piesele» de piatră stabilite de artist în ambianţa specifică a grădinii – este mai veche. Ştiindu-se dintotdeauna că însuşi sculptorul a creat acest spaţiu ambiental (mărturii fiind în acest sens declaraţiile unor contemporani, pe care scriitorul Alex Gregora le-a identificat, recent, în „arhiva Petre Popescu-Gogan” aflată în custodia Liceului Teologic «Sf. Nicodim de la Tismana» din Târgu-Jiu), niciodată nu s-a făcut nimic pentru protejarea şi punerea lor în valoare.
De aceea, intenţia primarului Florin Cârciumaru este una ce merită toată atenţia. Mai exact, în data de marţi 26 februarie 2013, a convocat, la faţa locului, câţiva oameni de cultuă din Târgu-Jiu, pentru a obţine informaţii şi păreri cu privire la acest subiect. Având alături staful tehnic al Primăriei Municipiului Târgu-Jiu, primarul şi cei convocaţi au hotărât reamenajarea acestui spaţiu, în care să se regăsească pietrele de râu figurativ-sugestive («sculpturi» naturale) dar şi cele cinci mese din pietre de moară cu care Brâncuşi a agrementat artistic spaţiul verde din preajma Casei Bălănescu (zona sud-est). şi, bineînţeles, împrejmuirea locaţiei cu gard de fier, dar nu atât de înalt precum cel vechi.
Este posibil, însă, ca unele «piese» să fi dispărut… Oare mai sunt de găsit toate cele «cinci mese pentru grădină», cum consemna Tretie Paleolog în lucrarea din 1976, „De vorbă cu Constantin Brâncuşi?”…
Desigur, după atâta vreme, unele «piese» nu mai sunt de găsit, altele, cele mai multe însă, pot fi recuperate, precum cele două mese din pietre de moară aflate în spaţiul verde din faţa Colegiului Comercial „Virgil Madgearu” sau alte piese afla în custodia Muzeului Judeţean de Istorie „Alexandru Ştefulescu”, ba şi pe la unii particulari…
Există fotografii ale acestora făcute de-a lungul timpului (Ion Mocioi, arh. Iulian Cămui ş.a.), care ar putea ajuta la identificarea şi recuperarea acestora.
Precizăm că un prim semnal a fost dat deja, în urma acţiunii noastre amintite mai sus, încă de acum 15 ani (a se vedea şi ,,Gorjeanul” din 7 mai 1999), când au fost inventariate, pentru prima dată, şi nominalizate «vietăţile de piatră» aduse de Brâncuşi (de pe râul Blahniţa) în grădina Casei Gănescu/Bălănescu.
Reamintim aici micul «inventar» al acestora:
• Mese din pietre de moară (h=90x80x72cm; h=65x97x80cm; h=67x85x90; h=80x85x95 cm) – inventariate în 1999 doar 4 bucăţi;
• Melc cu cochilie emisferică (h=25x32x36 cm);
• Brotac cu un picior avansat (h=27x33x44);
• Pui zgribulit ( h=29x38x37);
• Arici (h=31x45x42 cm);
• Broasca (h=26x32x48);
• Brotac ghemuit ( h=30x41x47);
• Broască ţestoasă cu carcasa uşor bombată (h=22x29x38 cm);
• Broască ţestoasă cu calotă (h=12x26x22);
• Buburuza (h=33x46x36 cm).
Atribuite lui Brâncuşi, aceste piese au atras, cu puţine excepţii, atenţia specialiştilor, însa nu avem cunoştinţă să fi existat vreun plan de amenajare şi punere în valoare a acestui colţ de grădină unde pulsează amintirea marelui Brâncuşi…
De aceea iniţiativa (şi, ca să subliniem importanţa ei, vom spune de pionierat) Primăriei Târgu-Jiu, a Centrului de Cultură „Constantin Brâncuşi” şi a unor oameni de cultură târgujieni trebuie salutată cu toată consideraţia.
S-ar putea crea astfel, în jurul mesei-rebut alcătuită din picioarele meselor sculptate în 1937 şi 1938 (care, pe bună dreptate, a fost adusă aici din Parcul Coloanei, în urmă cu câţiva ani) un spaţiu ambiental de real interes pentru iubitorii şi cercetătorii operei şi vieţii lui Constantin Brâncuşi, ştiindu-se că multe din sculpturile acestuia amintesc direct, prin morfologia lor, de formele pe care natura le-a şlefuit în imemoriale perioade geologice (Începutul lumii, Noul născut, Portretul lui Eileen, Animal nocturn, Miracolul, Peștele, Leda, Sculptură pentru orbi, Țestoasa ș.a.).
Prof. dr. Zenovie Cârlugea

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here