România are printre cele mai nesustenabile sisteme publice de pensii din întreaga comunitate europeană, fiind în grupul statelor cu cele mai mari riscuri pe termen lung din această perspectivă.
Într-un raport al Comisiei Europene se arată că, în următorii 50 de ani, cheltuielile României cu pensiile în PIB vor creşte de la 8,4% (2010) la 15,8% (2060), ducând România pe locul 5 în topul statelor UE27 cu cele mai mari cheltuieli cu pensiile în PIB. În 2060, populaţia României va număra doar 16,9 milioane de locuitori, dintre care doar 53,6% vor fi în vârsta de muncă (15-64 de ani), faţă de 70% în 2010. Astfel, rata de dependenţă a vârstnicilor (numărul persoanelor peste 65 de ani/numărul persoanelor cu vârsta între 15-64 de ani) va creşte de la 21,3% în 2010 la 54% în 2060. Toate aceste evoluţii demografice nefavorabile vor pune presiuni enorme pe bugetul public de pensii. Specialiştii propun reformarea rapidă şi eficientă a sistemului public de pensii, dar şi dezvoltarea pensiilor private prin creşterea accelerată a contribuţiei virate în Pilonul II obligatoriu şi stimularea prin deduceri fiscale mai mari a contribuţiilor voluntare în Pilonul III facultativ.
