BăseScu tulburat de Traian-buzdugan!

111

basescuNicăieri altundeva decât pe malul mării, aşa cum îi stă bine unui marinar sau unui Băsescu tulburat de Traian Buzdugan, “căpitanul” cu privirea îndreptată spre largul necuprins a primit din partea organizaţiei PDL Constanţa, la

finalul mitingului de lansare a candidaturii sale pentru un nou mandat la Preşedinţie, un scut şi un buzdugan cu care pretinde că poate să le taie capetele zmeilor contracandidaţi, prilejuind şi o explicaţie adhoc prin care şeful statului a declarat că a primit scutul pentru a-i apăra cu el pe cei 22 de milioane de români, iar buzduganul pentru a lupta împotriva sistemului ticăloşit, precizând că românii au acum două opţiuni: o Românie democratică sau una a oligarhilor, dar, fără să sufle o vorbă despre valoarea democraţiei pe care ne-a servit-o în ultimii cinci ani sau despre oligarhii dovediţi din partidul pe care îl păstoreşte.

Clamând faptul că este atotştiutorul sistemului ticăloşit, cu care s-ar fi confruntat, fără, însă, a-l fi înfrânt, chiar dacă se va întâmpla să fie el însuşi înfrânt definitiv (poate se va întâmpla în 22 noiembrie sau în 6 decembrie – subl.ns), Băse-Scutul burat de Traian-buzdugan oferă cu cinism şi modelul demn de urmat pentru bieţii români oripilaţi de criză şi de spectrul gripei porcine, cel al marinarului care “are în suflet tricolorul”, pe care îl ridică dimineaţa şi îl coboară apoi seara, pentru a-l “aşeza drept în inimă”, poate în inima târgului, unde îi place lui baia de mulţime sau chiar la cârciuma Golden Blitz, apreciind cu emfază că figura marinarului cu scut şi cu buzdugan la şold este modelul pentru România în următorii ani! Stau şi mă întreb, oare, ce-ar putea spune acei pretinşi intelectuali, care mai deunăzi îl sprijineau pe Băsescu, atunci când el consideră că modelul emblematic pentru această ţară este acela al marinarului? Bătându-se cu pumnul în pieptul de matroz, cât este el de patriot, ca într-o piesă de Caragiale, Băsescu tulburat de Traian Buzdugan caută să ne aburească mereu cu teme patinate despre restabilirea echităţii, despre educaţie, arătând că viitorul său mandat, pe care îl visează ziua şi noaptea, se va concentra pe domeniile prioritare ale agriculturii şi turismului, doar pentru a mângâia orgoliul rănit al “urmaşei” sale, ministreasa Elena Udrea, prezentă la miting şi fluturând cu entuziasm eşarfa partidului.
Alături de lecţia insolită de patriotism pe care ne-a servit-o “la şpriţ”, cum se spune, Băsescu i-a certat cu asprime pe cei care “prea mult îşi permit să vorbească” despre intenţia de a emigra pe motivul că le este “silă” de România, considerând că acela care nu-şi iubeşte ţara, “nu se iubeşte nici măcar pe el şi familia lui”, fără să ne spună că în aceşti cinci ani, nu ne-a arătat decât particparea sa la dansurile ţigăneşti sau la festivalurile “caşcavalei”, ori ne-a surprins prin disputele sale cu “ţiganca împuţită” sau chiar cu “găozarii”, pentru a ne reaminti o serie de sloganuri celebre de genul: “iarna nu-i ca vara”, “aici sunt banii dumneavoastră”, “să trăiţi bine”, “demisia în cinci minute” sau spusa oripilantă de pe afişele electorale care ne sufocă şi care ne sfidează de pe toate gardurile, “De ce le este frică nu scapă”, de parcă ni s-ar sugera că trebuie să tremurăm de frică, mai ceva decât de gerul de afară, dacă nu îl vom vota pe Băsescu.
Da, da, oameni buni, trăim o epocă în care suntem dominaţi de mediocrităţile care excelează prin “dictatura fricii”, în ciuda faptului că primim asigurări că marinarul va fi omul cel mai loial pe care l-am putea alege în fruntea ţării, acesta uitând să precizeze că este vorba de o loialitate valabilă doar pentru ciracii din propriul său partid! Întrecându-se pe sine într-o retorică desuetă cu care ne-a înşelat în ultimii cinci ani, dând mereu dovadă de un mesaj demagogic ieşit din comun, Băsescu se amăgeşte cu gândul că îi mai poate păcăli pe români încă o dată, vorbindu-ne despre o Românie cu un parlament modernizat şi cu un preşedinte “coafat”, care a pus mâna pe scutul din poveste şi pe buzduganul lui Prâslea cel Voinic, mărturisind, în cele din urmă, că a umblat “ca ţiganul cu cortul”, aşa cum o face şi acum cu întreaga pleiadă a “cortului” electoral, cutreierând toată ţara, doar pentru a pretinde că ne va învăţa modul cum se poate manifesta nevoia de reformare morală a clasei politice româneşti.
VASILE GOGONEA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here