Domnilor, doamnelor, stimaţi cititori de azi, dar mai ales de mâine, mă adresez dumneavoastră în calitate de comentator al poeziei gorjene din anii 1980-2020. Sunt un cunoscător adevărat al operei lui I.D.Sicore, căci i-am observat evoluţia an de an: de poet, de publicist, de critic literar. Din start se impune a fi selectată o primă preferinţă a sa, ca scriitor filosof şi estetic, cu accente moralist-etice şi, pe alocuri, înclinări spre o anume religie a sinelui ce-şi caută desăvârşirea ca o smulgere a fiinţei din angoasa existenţială. Sub presiunea unor mari modele europene şi româneşti, I.D.Sicore se lasă furat de valoarea formei fixe: sonet, rondel, haiku; şi nu-i deloc fastidioasă o asemenea întoarcere la tradiţia modernităţii de secol XIX şi de secol XX. Vâna tragică, elegiacă, de un sublim mereu îngropat în nostalgii şi reverii, în melancolii şi regrete, a supravieţuit, nelăsându-se epuizată (iremediabil şi definitiv, n.m., I.P.B.). S-a vădit un rezervor fără sfârşit, o punte care se întinde între două infinituri. Dar în lumea dată condiţia Omului-paratrăznet este să salveze încontinuu umanitatea de toate furtunile pe care e silită a le trăi dramatic, a le birui cu un eroism parcă etern. Domnilor, doamnelor, stimaţi cititori de azi, dar şi de mâine, omul-paratrăznet e poetul, de pază la porţile şi la zidurile Cetăţii, cu arma gândirii într-o mână şi cu sabia-condei în cealaltă. I.D.Sicore abordează şi la maturitatea deplină teme diverse, menţinându-se toposenzitiv într-o albie a meditaţiei aprofundate. Trece subtil de la o tonalitate la alta, de la un ritm la altul, vădind inteligenţă artistică şi siguranţă stilistică. Se adresează propriului eu auctorial cu o dezinvoltură de veritabil cugetător pe tărâmul realfantastic al discursului liric, apropiat oarecum pillatian; sau poate vaticinar precum Nichifor Crainic. Îl cauţi pe I.D.Sicore înlăuntrul (pre)textelor sale, structurate lucid, dar şi ludic şi conchizi mulţumit că poezia lui te invită s-o locuieşti cu voluptate, dar şi cu marele respect pentru reflecţie şi pentru autoreferenţialitatea constant repusă în dicteu liber, anticonvenţional, creatic, creativ, entuziasmat de idee şi bazat pe Atitudine.
Ion Popescu-Brădiceni
