Pe site-ul Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice a fost publicat un proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr. 72/2016 privind aprobarea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii și elevii din 50 de unități de învățământ preuniversitar de stat.
Potrivit proiectului de Hotărâre, suportul alimentar constă, după caz, într-o masă caldă sau într-un pachet alimentar, după cum urmează: masă caldă, preparată în regim propriu, pentru unitățile de învățământ în care există cantină cu avize de funcționare și spațiu adecvat de servire a mesei, masă caldă, în regim catering, pentru unitățile de învățământ în care nu există cantină pentru prepararea în regim propriu, dar în care există un spațiu de servire a mesei sau un alt spațiu amenajabil în acest scop, respectiv pachet alimentar, pentru unitățile de învățământ în care nu există nici cantină și nici spațiu amenajabil în scopul servirii mesei. Dreptul de a primi zilnic, pe perioada cursurilor, conform structurii anului şcolar, acest suport alimentar îl au numai elevii prezenţi la cursuri. Suportul alimentar nu se acordă pe perioada vacanțelor sau a altor zile declarate prin lege ca zile nelucrătoare. Programul de servire a mesei și timpul alocat acestei activități sunt stabilite de către conducerea unității de învățământ, în funcție de numărul de elevi, de orarul școlii și de particularitățile specifice fiecărei unități de învățământ. Pentru respectarea principiilor de hrană sănătoasă, produsele alimentare vor fi livrate zilnic și vor fi depozitate în condiţii de siguranţă alimentară, stabilite de către autoritatea contractantă în conformitate cu prevederile legislaţiei sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor în vigoare. Pentru asigurarea condiţiilor igienico-sanitare, produsele care fac obiectul suportului alimentar trebuie însoţite de accesorii sigilate, care permit consumul în condiţii optime de igienă.
Plata produselor şi a serviciilor contractate se efectuează, la solicitarea furnizorilor, pe baza documentelor de recepţie calitativă şi cantitativă, întocmite de unităţile de învăţământ şi aprobate de primarii comunelor, orașelor și municipiilor, respectiv ai sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz. Inspectoratul școlar va desemna un inspector responsabil cu monitorizarea desfășurării programului în unitatea/unitățile de învățământ din județ, de regulă inspectorul responsabil cu atribuții pentru educație incluzivă. Monitorizarea se realizează, la decizia fiecărui inspectorat școlar, prin diverse tipuri de activități: colectare și intepretare de date, vizite în unitățile de învățământ, inspecții tematice, rapoarte transmise lunar de către unitatea de învățământ către Inspectoratul școlar județean/al municipiului București. Conducerea unității de învățământ va desemna un coordonator local de program care poate fi din categoria personal didactic sau personal didactic auxiliar. În unitățile de învățământ care funcționează cu structuri, se va desemna câte un responsabil la nivelul fiecărei structuri. În situația unităților de învățământ care nu au personal didactic sau auxiliar suficient, coordonatorul de program poate fi inspectorul școlar responsabil cu monitorizarea. La cererea scrisă a părinților, din considerente de natură medicală, culturală sau religioasă, pachetele alimentare și masa caldă pot fi înlocuite cu produse alimentare adecvate situației elevilor și preșcolarilor. Data-limită de consum al produselor transportate de la furnizor către unităţile şcolare va fi în ziua producerii pentru masa caldă, respectiv 24 de ore pentru sandviciuri. Pentru depozitare în şcoli se vor folosi spaţii special amenajate pentru păstrarea produselor alimentare în condiţii de igienă legal prevăzute, asigurate de către beneficiar – unitatea de învățământ. Produsele alimentare vor fi păstrate până la servire în condiţiile indicate de producător, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
Principii care trebuie respectate în pregătirea mâncării pentru copii
În document sunt precizate și o serie de principii care trebuie respectate în pregătirea mâncării pentru copii: nu se adaugă aditivi alimentari, conservanți sau orice alt tip de potențiatori de arome și gust; uleiul necesar preparării se utilizează o singură dată, fiind un ulei de calitate superioară; ceapa pregătită în prima fază a etapei de gătire nu se prăjește, ci se înăbușește cu apă; sarea utilizată nu trebuie să conțină antiaglomeranți sau orice alt aditiv; evitarea asocierii alimentelor din aceeași grupă la felurile de mâncare servite (de exemplu, la micul dejun nu se va servi ceai cu pâine cu gem, ci cu preparate din carne sau cu derivate lactate; în schimb se poate folosi lapte cu pâine cu gem sau cu biscuiți; la masa de prânz nu se vor servi felul 1 și felul 2 preponderente cu glucide – cereale, ca de exemplu, supa cu găluște și friptura cu garnitură din paste făinoase, ci din legume); evitarea mâncărurilor care solicită un efort digestiv puternic sau care au efect excitant ori a căror combinație produce efecte digestive nefavorabile (cum ar fi iahnie de fasole cu iaurt sau cu compot); nu se vor permite mâncărurile gen tocături prăjite; ouăle se recomandă a fi servite ca omletă la cuptor și nu ca ochiuri românești sau prăjite; se recomandă îmbogățirea rației în vitamine și săruri minerale prin folosire de salate din crudități și adăugare de legume-frunze în supe și ciorbe; interdicția folosirii cremelor cu ouă și frișcă, a maionezelor, indiferent de anotimp, cât și a ouălor fierte (nesecționate după fierbere); mâncarea livrată trebuie gătită în dimineața zilei în care se servește, păstrându-se în condiții igienico-sanitare și la temperaturi corespunzătoare, conform legislației în vigoare; unitățile de învățământ în care se desfășoară programul au obligativitatea de a păstra 48 ore probe din alimentele servite copiilor, conform legislației în vigoare.
Roxana Lupu
