Potrivit unui studiu dat publicităţii de Consiliul Naţional al Elevilor (CNE), 78% dintre elevi consideră că în prezent curriculumul nu este corelat cu aşteptările, nevoile şi interesele lor. Aceasta nu este însă singura nemulţumire a elevilor.
Conform studiului respectiv, 60% dintre respondenţi cred că în forma actuală, în mare măsură, curriculumul nu îi pregăteşte pentru piaţa muncii şi 34% au declarat că doar o mică parte din ce au învăţat la şcoală are utilitate practică. Studiul mai arată că elevii susţin că materiile nu au legătură între ele, de aceea o abordare transdisciplinară ar asigura probabil o mai mare relevanţă a acestora şi o capacitate sporită de concentrare la ore. De asemenea, deşi Consiliul de Administraţie al fiecărei unităţi şcolare ar trebui să reunească toţi actorii sistemului de învăţământ, elevi, profesori, părinţi, reprezentanţi ai autorităţilor locale, conform studiului, sub 20% din CA-urile din România au convocat cel puţin o dată, în perioada septembrie 2014 – mai 2015, reprezentantul elevilor, deşi cadrul legal stipulează această obligativitate ori de câte ori sunt abordate probleme ce vizează copiii. „În acelaşi timp, elevii reprezentanţi nu sunt invitaţi la şedinţele Comisiei de evaluare şi asigurare a calităţii, ale Comisiei pentru prevenirea violenţei, deşi au drept de vot conform legii. Sub 5% dintre respondenţi au fost invitaţi măcar o dată la întâlnirile acestora. Elevii nu sunt prezenţi nici când se discută bugetul unităţii de învăţământ, deşi profesorii se aşteaptă ca ei să contribuie la fondul şcolii”, se arată în studiul realizat de CNE. Reprezentanţii elevilor susţin că sistemul actual este axat mai degrabă pe ierarhizare decât pe evoluţie, prin ordinea modului de notare, fiind depunctate greşelile „în loc să fie valorificate competenţele nou dobândite”.
Acelaşi studiu mai arată şi o reticenţă a elevilor în colaborarea cu consilierii psihopedagogici, accentuată şi de numărul insuficient al acestora în raport cu masa de elevi pe care trebuie să o consilieze.
Roxana Lupu
