APM Gorj: Peste trei hectare de teren din lunca Gilortului, plantate cu puieți

717

Agenția pentru Protecția Mediului Gorj anunță finalizarea, în această primăvară, a lucrărilor de plantare de puieți pe 3,126 hectare, de-a lungul râului Gilort.

Aceste lucrări au fost realizate în cadrul proiectului ,,LIFE16 NAT/RO/000778 Refacerea culoarelor de migrație și a habitatelor pentru speciile de pești reofili din râul Gilort FISH FOR LIFE”. Proiectul are ca scop refacerea conectivității longitudinale pe râul Gilort și îmbunătățirea diversității habitatelor pentru speciile de pești reofili (specii ce trăiesc în ape curgătoare), precizează Agenția într-un comunicat.
,,Plantările de puieți în lunca Gilortului au fost realizate în două sesiuni, și anume: noiembrie 2022: sectoarele US4 (0,26 ha) și US5 (1,44 ha) pe hartă, în vecinătatea comunei Bengești-Ciocadia, satul Mirosloveni); februarie – martie 2024: sectoarele US1 (0,64 ha), US2 (0,24 ha) și US3 (0,546), în vecinătatea comunei Bengești-Ciocadia. Pentru plantări au fost utilizate patru specii de puieți: salcie albă, anin negru, plop alb și frasin. În cazul aninului, 30% din totalul puieților plantați au fost recoltați din regenerări naturale (din arealul sitului Natura 2000 Râul Gilort și din zonele învecinate), cu respectarea condițiilor dimensionale și de calitate impuse prin standardele specifice lucrărilor silvice. Numărul total de puieți plantați în cele cinci areale este de aproximativ 13.000 de bucăți”.
Alegerea speciilor lemnoase s-a realizat ținând cont de cerințele fiecărei specii față de factorii ecologici (lumină, temperatura aerului, umiditatea, vântul etc), factorii edafici (textura și profunzimea solului, conținutul în schelet, troficitatea, specifică și globală, regimul de umiditate, fertilitatea), factorii geomorfologici (altitudinea, expoziția, panta, configurația terenului), factorii biotici și abiotici etc. În cazul pierderilor uniform răspândite sau grupate, au fost prevăzute completări în anii I şi II de la plantare în procente de 15-20%, respectiv 10%. Puieţii care vin în completare vor trebui să respecte aceleaşi standarde de calitate ca şi puieţii plantaţi în anul I. Realizarea reuşitei definitive a fost planificată pentru anul V de la plantare. De asemenea, va fi realizat un control anual al reușitei plantațiilor, cu scopul de a determina reuşita plantaţiilor şi modul în care acestea s-au dezvoltat. Controlul se va efectua toamna, în perioada 15 septembrie – 15 octombrie prin amplasarea pieţelor de probă şi inventarierea puieţilor în conformitate cu normativele în vigoare. Aceste pieţe sunt permanente, fiind menţinute de la recepţia lucrărilor de înfiinţare a plantaţiei şi până la reuşita definitivă. Prima verificare a culturilor se face la 2-3 luni după intrarea acestora în vegetaţie, iar în urma acesteia se urmăreşte să se stabilească procentul de prindere a puieţilor. Controlul anual al regenerărilor (etapa a II-a) stabileşte reuşita culturilor, modul lor de dezvoltare şi lucrările de completări și întreţinere necesare a se efectua pentru ca acestea să atingă starea de masiv în termenul preconizat iniţial.

Rolul plantărilor în dinamica ecosistemelor ripariene
,,Plantările au un rol multiplu în ecosistemele ripariene din lunca Gilortului. În primul rând, se reface conectivitatea pădurilor ripariene din lungul râului, ceea ce determină o reducere a eroziunii solului ca urmare a acțiunii apei râului. Pe de altă parte, pădurile ripariene au un rol activ în transferul de energie (în special cea solară) și materie între zona fluviatilă și cea terestră. Un flux de radiații UV ridicat poate determina o mortalitate ridicată a ouălor și larvelor acvative. Nu în ultimul rând, interferențele zonelor ripariene cu fluxul de sedimente contribuie la diversitatea habitatelor prezente de-a lungul cursului apei”, a mai transmis instituția.
M.C.H.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here