O societate lipsită de cărturari şi cronicari este ca o pajişte arsă, pustie, peste care nu se ştie cine, ce şi când a trecut, doar cenuşa timpului mai stă mărturie a ceva de neînţeles. De aceea comunităţile de oameni, conştiente de drumul parcurs şi de cel care le stă înainte, se îngrijesc în ridicarea de borne materiale ori spirituale, care să înglobeze idealurile, atinse sau nu, etapele străbătute şi transformările suferite de-a lungul istoriei.
Am făcut această mică introducere pentru a vă apropia, într-un fel, de contextul intenţiei de prezentare a trei dintre sipetele în care au fost adunate bornele evoluţiei în spaţiul gorjean reprezentând trei domenii – administrativ, cultural şi educativ.
Lansate în cadrul manifestărilor prilejuite de împlinirea a 145 de ani de administraţie publică modernă în Gorj, cărţile spre care doresc a vă abate atenţia fac parte din ceea ce am putea numi drept instrument necesar înţelegerii spiritului locului nostru de vieţuire, spirit cu o anume identitate revelată pe cele trei direcţii enunţate mai sus.Mai întâi, pentru că într-o societate au rol primordial instituirea unor reguli de convieţuire şi crearea instituţiilor care să le facă pe acestea funcţionle, trebuie remarcat volumul cu titlul «Protocoalele Consiliului Judeţean Gorj» sau pentru o mai bună pricepere «Protocoalele Consiliului Judeţului Gorj din Principatele Unite Române» (Întâia Sesiune extraordinară – 26 octombrie 1864 – 25 februarie 1865). „Pentru o mai completă imagine a vieţii publice
din acei ani, am adăugat celor 27 de Protocoale şi alte documente, esenţiale pentru înţelegerea primei reforme administrative din istoria României: teste de legi, proiecte de buget, circulare ministeriale, ordonanţe şi decrete domneşti, etc. (…) În fapt, în paginile acestea se află consemnată istoria adevărată a modernizării instituţiilor şi a locuitorilor Gorjului”, consemnează într-o notă a editorului, cel care s-a îngrijit de realizarea acestei cărţi, Ion Cepoi, director al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, instituţie la a cărei Editură şi-a făcut apariţia volumul. La o primă vedere, lucrarea cu valenţe mai mult pentru cei interesaţi sau implicaţi în domeniul administraţiei publice ori în analize istorice sau sociologice, poate că nu vorbeşte despre caznele facerii ei lăsând impresia unei simple treceri în revistă a unor documente, însă, în adevăr construcţia se dovedeşte plină de efort aşa cum ne-o prezintă chiar autorul, Ion Cepoi: „Munca a însemnat aproximativ şase luni de zile, pentru că este vorba de manuscrise, să nu uităm că alfabetul latin în Moldova şi Ţara Românească au fost introduse abia la 1860. Este vorba practic de o transliterare a textelor, pentru că existau în documente inclusiv caractere chirilice, după cum este vorba şi de limba veche folosită la vremea respectivă. Greutatea a constat în aceea de a încerca să aducem în actualitate, în modernitate, limbajul textelor, care de fapt este un procedeu folosit la nivelul arhivisticii naţionale şi mondiale. Important este că, potenţialii cititori pot să găsească în această carte începuturile modernizării administraţiei publice a Gorjului şi, deopotrivă, pot să vadă începuturile modernizării vieţii sociale în Gorj”. Volumul, care are un Cuvânt înainte de Alexandru Bratu, conţine pe coperţile 1 şi 4, ca o punte peste ani şi o desluşire a conţinutului, fotografiile Casei Dumitru Mihail, în care a funcţionat, în 1864, Consiliul Judeţean Gorj şi a actualului Palat Administrativ al judeţului.
din acei ani, am adăugat celor 27 de Protocoale şi alte documente, esenţiale pentru înţelegerea primei reforme administrative din istoria României: teste de legi, proiecte de buget, circulare ministeriale, ordonanţe şi decrete domneşti, etc. (…) În fapt, în paginile acestea se află consemnată istoria adevărată a modernizării instituţiilor şi a locuitorilor Gorjului”, consemnează într-o notă a editorului, cel care s-a îngrijit de realizarea acestei cărţi, Ion Cepoi, director al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, instituţie la a cărei Editură şi-a făcut apariţia volumul. La o primă vedere, lucrarea cu valenţe mai mult pentru cei interesaţi sau implicaţi în domeniul administraţiei publice ori în analize istorice sau sociologice, poate că nu vorbeşte despre caznele facerii ei lăsând impresia unei simple treceri în revistă a unor documente, însă, în adevăr construcţia se dovedeşte plină de efort aşa cum ne-o prezintă chiar autorul, Ion Cepoi: „Munca a însemnat aproximativ şase luni de zile, pentru că este vorba de manuscrise, să nu uităm că alfabetul latin în Moldova şi Ţara Românească au fost introduse abia la 1860. Este vorba practic de o transliterare a textelor, pentru că existau în documente inclusiv caractere chirilice, după cum este vorba şi de limba veche folosită la vremea respectivă. Greutatea a constat în aceea de a încerca să aducem în actualitate, în modernitate, limbajul textelor, care de fapt este un procedeu folosit la nivelul arhivisticii naţionale şi mondiale. Important este că, potenţialii cititori pot să găsească în această carte începuturile modernizării administraţiei publice a Gorjului şi, deopotrivă, pot să vadă începuturile modernizării vieţii sociale în Gorj”. Volumul, care are un Cuvânt înainte de Alexandru Bratu, conţine pe coperţile 1 şi 4, ca o punte peste ani şi o desluşire a conţinutului, fotografiile Casei Dumitru Mihail, în care a funcţionat, în 1864, Consiliul Judeţean Gorj şi a actualului Palat Administrativ al judeţului.Viorel Surdoiu
