Apariție editorială inedită: ”Pe Vârful cu Dor de Țară” – de Constantin. E. Ungureanu

110

Recent am intrat, prin grija și bunăvoința autorului, în posesia unui volum care efectiv m-a impresionat prin calitatea, documentarea, prezentarea și prin modul de abordare a mai multor subiecte, dar toate circumscrise cu inteligență evenimentului de referință pe care românii de pretutindeni îl sărbătoresc în acest an, respectiv Centenarului Marii Uniri. Este vorba de volumul ”Pe Vârful cu Dor de Țară” scris cu migală și acribie de autorul său distinsul profesor de Limba și literatură română, D-l Constantin E. Ungureanu.
Prin chiar titlul său volumul sugerează a fi unul incitant, sugestiv și interesant. Și vă mărturisesc faptul că așa și este. Autorul alege pentru volumul său un titlu sugestiv, imaginându-și o călătorie culturală și istorică argumentată, cu foarte multe detalii, de-o parte și de alta a Munților Carpați, pornind de la toponimul cu rezonanță ultracunoscut ”Vârful cu Dor” căruia alătură o noțiune cu puternice semnificații patriotice, dar nu numai și anume ”Țara”.
În acest volum autorul înmănunchează mai multe eseuri și studii, ale domniei sale, elaborate și publicate în anii din urmă. Modul în care autorul a gândit succesiunea articolelor, studiilor și eseurilor scrise în timp, face ca volumul să apară ca o unitate de abordare, ceea ce demonstrează deosebitele calități scriitoricești și pedagogice ale domniei sale.
Volumul este în fapt o ”carte omagiu” pe care autorul, erudit și recunoscut om de litere al județului Gorj, dar nu numai, o aduce Centenarului Marii Unirii.
Și nu întâmplător volumul este deschis cu un studiu detaliat și extrem de documentat intitulat ”Tricolorul, simbol al unității naționale”, în care autorul face o incursiune în istoricul drapelului național, cu autorizate prezentări ale contribuțiilor înaintașilor noștri legate de tricolor pornind de la Mihai Viteazul, Tudor Vladimirescu, Alexandru Ghica, ”flamura ” Revoluției de la 1848 în toate provinciile românești, Alexandru Ioan Cuza, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Ciprian Porumbescu, George Coșbuc, rolul drapelului în Primul Război Mondial, 1 Decembrie 1918, Al Doilea Război Mondial, evenimentele din decembrie 1989, ca să amintim doar o sinteză a personalităților și evenimentelor istorice cu incidență asupra tricolorului. Impresionant este rolul tricolorului în conștiința națională și numai prin detaliul prezentat de autor, precum că la stingerea din viață a dirijorului și compozitorului Ciprian Porumbescu, la data de 6 iunie 1883, așa cum a consemnat prietenul compozitorului Constantin Moraru, ”domnișoarele românce din Brașov, care au fost școlărițele răposatului, au trimis părintelui Iraclie portretul iubitului lor Ciprian …. împodobit cu tricolorul românesc țesut din mătase”. Cât românism în această consemnare, care pe mine personal m-a emoționat.
Autorul succede o serie de capitole axate pe tema ideii de unitate a românilor începând cu gândirea cronicarilor, continuând cu corifeii Școlii Ardelene și apoi cu toți marii cărturari și patrioți români care s-au dedicat și au promovat acestui ideal.
Autorul dedică grupaje consistente de eseuri scriitorilor pașoptiști, Unirii din 1959, lui Mihai Eminescu, Matei Eminescu – fratele poetului nepereche și Gheorghe Eminescu – nepot al marelui poet. Spații disctincte, în rândul eseurilor lui Constantin E. Ungureanu, sunt dedicate lui I. L. Caragiale și rememorării acestuia a întâlnirii cu domnitorul Alexandru Ioan Cuza, lui Octavian Goga – profetul Marii Uniri, lui Badea Cârțan, Regelui Carol I, lui Lucian Blaga, a lui Liviu Rebreanu sau rolului Academiei Române în realizarea unității naționale a românilor.
Un al doilea grupaj de eseuri este dedicat marelui sculptor gorjean Constantin Brâncuși, cu incursiuni în ”Rugăciunile” lui Iancu Văcărescu, Grigore Alexandrescu, Mihai Eminescu, Octavian Goga, Constantin Brâncuși, Dumitru Dănău, cu prezentări interpretative ale elementelor de asemănare între creațiile literare și opera marelui sculptor. O inteligentă prezentare a opiniilor unor scriitori români și străini despre Constantin Brâncuși întregesc ca un tot grupajul pe care autorul îl dedică inegalabilului corifeu al sculpturii universale. Eseuri distincte sunt dedicate lui Marin Rădoi, lui Titu Maiorescu și ”Convorbirilor literare”, lui Vasile Alecsandri, Mihail Sadoveanu, Vasile Sadoveanu și multor altor clasici ai literaturii române, cultivatori ai spiritului național românesc.
Un spațiu amplu este rezervat de către autor, articolelor sale scrise în ultimul timp despre cărțile unor autori locali și regionali, dintre care amintim: Marin Arcuș, Dumitru Cauc, Dumitru Dănău, Dumitru Gherghina, medicul Cornel Munteanu, Cornel Cârstoiu, precum și unor recunoscute personalități românești precum Nicolae Titulescu, Nicolae Grigorescu. Lucrarea apare sub egida Editurii ”Măiastra” Târgu Jiu și beneficiază de o prezentare profundă și extrem de valoroasă din partea distinsului Prof. dr. Zenovie Cârlugea, care subliniază: ”Cartea având un conținut atât de bogat și variat – căreia i-ar trebui o bibliografie pe măsură – mărturisind atașamentul renumitului profesor gorjean față de valorile tradițiilor culturale românești și marile idealuri naționale, Pe Vârful cu Dor de Țară este, în realitate, un Omagiu de gând și suflet adus, în acest an jubiliar al Centenarului Marii Uniri, României de azi, amintindu-ne că, în freamătul Tricolorului prin vremuri, ne-au rămas vii, curate și nezdruncinate atât conștiința națională, cât și idealurile românității noastre”. Subscriem pe deplin ideilor sugestive punctate de D-l Prof. dr. Zenovie Cârlugea.
Autorul, D-l Prof. Constantin E. Ungureanu are marele merit de a fi elaborat un volum extrem de documentat, scris din inimă și pentru inimi patriotice receptoare, prezente și viitoare, pentru care merită toată aprecierea și considerația noastră.
Un volum de substanță intelectuală, care face cinste autorului, despre care dorim să prezentăm, în cele ce urmează, câteva repere biografice.
D-l prof. Constantin E. Ungureanu s-a născut la data de 27 martie 1938, în localitatea Țicleni, județul Gorj, și este fiul Elisabetei și a lui Eugen Ungureanu. Urmează Școala Primară și Gimnazială din Țicleni după care, în anul 1956 devine absolvent al Școlii Pedagogice Mixte din Craiova. Urmează, apoi, cursurile Facultății de Limbă și Literatură Română din cadrul Universității București.
După absolvirea facultății se dedică cu trup și suflet apostolatului de a fi dascăl. Timp de peste patru decenii predă Limba si literatura română în învățământul preuniversitar. Este director al Școlii Generale nr. 1 din Țicleni, conduce cercul pedagogic al profesorilor de limba și literatura română arondați Centrului Bâlteni, precum și catedra de științe umaniste de la Liceul Țicleni, județul Gorj, peste treizeci de ani.
Iubitor al muncii și dedicat menirii sale, este un neobositor cercetător și scriitor. Astfel scrie și publică numeroase articole, eseuri, recenzii, cronici literare și reportaje cotidiene în diferite reviste locale și naționale pe teme diverse: culturale, istorico-literare, lingvistice, psihopedagogice. Printre publicațiile care îl găzduiesc pe Prof. Constantin E. Ungureanu amintim: Gazeta Gorjului, Gorjeanul, Adevărul, Tribuna școlii, Tribuna învățământului, Școala românească, Portal-Măiastra, Interfluvii, Caietele Columna, Literaria, Constelații diamantine, Didactica Nova, Ateneu, și enumerarea mai poate continua. De asemenea, elaborează și publică, în calitate de unic autor sau coautor, mai multe volume: ”Monografia Grupului Școlar Industrial de Petrol Țicleni”, Editura Ager, Târgu Jiu, 2006; ”Limba română. Valori stilistice și modalități de predare-învățare”, Editura Akademos, București, 2008; ”Corespondența lui Vasile Alecsandri”, Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2009; ”Limba română. Valori stilistice la nivel lexical, fonetic și gramatical”, Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2010; ”Interferențe”, Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2013; ”Itinerare spirituale”, Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2015; ”Antroponime și patronime în localitatea Țicleni, județul Gorj”, Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2017, iar acum lucrarea la care facem referire. Pentru contribuțiile aduse sistemului educațional Prof. Constantin E. Ungureanu primește mai multe distincții din partea Ministerului Educației, iar comunitatea pe care a servit-o cu devotament și credință îi confera titlul de Cetățean de Onoare al orașului Țicleni.
O viață dedicată școlii, limbii și literaturii române, comunității și familiei. Din partea Asociației Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ”Al. D. Șerban” adresăm toate aprecierile noastre și îi urăm Prof. Constantin E. Ungureanu, sănătate și succes deplin în materializarea următoarelor sale proiecte scriitoricești.
dr. Victor Troacă, Președinte al Asociației Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here