Amintiri din vremea ţesăturilor de casă

Suveici, furci, războaie de ţesut şi alte asemenea instrumente, folosite până acum jumătate de secol în mai toate gospodăriile ţărăneşti, au fost prezentate ieri la Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtişoara, într-o expoziţie care v-a dura timp de o lună de zile.

Expoziţia „Civilizaţii milenare. Instrumentarul ţesutului” a fost vernisată ieri, în prezenţa unor persoane de cultură şi nu numai. Obiectele, toate provenind din gopodăriile ţărăneşti gorjeneşti, confecţionate din lemn, au spus, fără vorbe, povestea unei lumi în care tot ce se afla într-o casă, de la cuvertura de pe pat, până la straiele purtate în orice ocazie, erau făcute în casă. Măiestria realizării însemna, de fapt, dibăcia şi hărnicia nevestei din casa respectivă şi, de asemenea, a fetelor. Acestea, cu cât erau mai cunoscute pentru asemenea calităţi, cu atât aveau mai multe şanse să se mărite cu un băiat de familie bună.

Alexandra Andrei, directorul Bibliotecii Judeţene Gorj, s-a aflat printre cei prezenţi la vernisaj. Aceasta a povestit faptul că, pentru ea, lumea aceea nu este chiar o pagină de istorie şi atât, este ceva trăit. „Eu ştiu să folosesc toate aceste instrumente. Am trăit la ţară şi am învăţat să lucrez cu ele. Mi-am cusut şi eu singură cămaşa. Până prin clasele mai mari mă îmbrăcam numai în costum popular. Mai am şi acum acasă lucruri făcute de mine”, a povestit directorul.

Fiecare lucru în parte avea însemnătatea sa şi, pe lângă utilitate, hainele şi obiectele rezultate din munca femeilor aveau şi rol estetic. Acest aspect ţinea, însă, de gustul fiecărei persoane. Folosirea unor anumite tipuri de ţesături reprezenta şi starea materială a familiei din care venea fata. Până la urmă, totul se învârtea în jurul abilităţilor femeii. „Fetele îşi făceau singure hainele şi, când se duceau la horă, erau mereu în prim plan. Câteva luni, până la următorul eveniment, care putea să fie o nuntă, un botez sau orice altă cumetrie, numai despre asta se vorbea”, a completat Alexandra Andrei. Furcile de tors, spre exemplu, deveniseră un cadou pe care băieţii îl făceau fetelor pe care le plăceau şi pe care, în viitor, şi le-ar dori de neveste. Oferirea furcii mai avea, însă, şi un alt rol: era un fel de test pe care tinerele trebuiau să îl treacă.

Expoziţia deschisă ieri la Curtişoara va face parte din seria de expoziţii temporare realizate de Muzeul Judeţean Gorj în dorinţa de a prezenta publicului cât mai mult din obiectele aflate în patrimoniul muzeului.