Ce oameni domnule, americanii ăştia… Satana… Umblă în gaşcă pe sub pământ. Prin ape au mai umblat şi nemţii şi ruşii, englezi etc., mă rog, unii au umblat pe Lună, chiar şi eu am fost, când eram mai tânăr, cu o fată de mână… Dar pe sub Pământ, pe partea cealaltă cu brumă… Eu am semănat cartofii în martie, pe rând. Bunică-mea îi cultiva în cuib, dar eu m-am modernizat, chiar dacă a fost o vreme când îi cultivam în pătrat.
Dar tot cu sapa i-am pus după ce am arat cu calul şi le-am făcut rând şi i-am aşezat ca pe un prunc în faşă cu gunoi de grajd, din ăla ecologic, dedesubt şi deasupra cum punea numai Brahmaputra pentru „enoriaşii săi”, să nu le fie frig, i-am prăşit şi îngropat jur că la timp, să-mi moară capra dacă vă mint, şi am văzut vrejii de-mi trecuseră de umeri, ziceam că mi-a pus Dumnezeu mâinile în cap la toamnă nu o să mai am roabă cu care să-i car.
Dar ieri, când m-am apucat să scot cartofii, vrejii erau uscaţi şi rândurile mai mai să nu le mai găsesc parcă plecaseră la nuntă… Cartofii erau unul mai mic decât celălalt, cât un ou de porumbel, dacă mă vedea satul cum râd eu de mine şi ei de mine şi dracul de toţi… Îmi zic, unde-s cartofii că doar eu cu mâna mea i-am pus. Şi cum stăteam aşa pe ciuci şi mă gândeam cum fiece om gândeşte la fel când îi sare curca vecinului peste pârleaz, o vecină, pe vremuri vecina asta a mea avea ochii albaştri, se uită şi ea îmi spune, eu am păţit la fel, am scos nişte cartofi, nişte gâghilici să-i pui ca nişte mărgele la gâlci, păi de 30 de lei cât am dat pe sămânţă luam cartofi de mâncam tot postul Crăciunului. De unde îi iei îi zic, de la piaţa din târg de la americani. În paranteză fie spus, erau pe vremuri nişte basarabeni care vindeau în piaţă orice şi pungi. Atunci mi-a căzut fisa, va să zică eu pun cartofii în martie, pe rând, îi sap, îi moşmondesc, şi americanii vin tiptil, pe dedesubt are cu căruţa, care cu roaba, care cu târna şi-i cară direct în Piaţa Mare. Şi-i vând stăpânului lor, adică mie cu un leu. Lasă că la anul le arăt eu, am să seamăn câteva bombe, una la un leu.
Ion Căpruciu
