Am citit, ne-a plăcut – Şcoala Generală Cornelius Radu Rădineşti

107

Normal, am citit-o mai mult în diagonală. Dar toate pasajele şi paginile lecturate mi-au mers la suflet. Iată că într-o localitate gorjeană – Rădineşti – există adevăraţi dascăli. Deloc întâmplător, autorii cărţii “Şcoala Generală CORNELIUS RADU Rădineşti”, poartă acelaşi nume: Prof.dr. Constantin M. Arcuş, Prof. Liana Marinela Arcuş şi Prof. Marin I. Arcuş.

Ce se ocupă de bunul mers al educaţiei generaţiilor tinere. Ale celor din Rădineşti, ca viitoare vlăstare şi cadre de nădejde ale Gorjului, de mâine şi dintotdeauna, ale României şi, mai nou, ale lumii. Fiindcă, vrem nu vrem, crema sau cum i se spune mai nou elita are şansa de a se stabili acolo unde îi este bine. Iar, deocamdată, pe meleagurile noastre – mă refer la Gorj şi la România – este greu. Să sperăm că nu din ce în ce mai greu, ci din ce în ce mai bine. Mai ales după Referendumul din 29 iulie şi după nişte alegeri corecte din toamna viitoare. Alegeri prezidenţiale anticipate şi alegeri parlamentare din care să rezulte un Parlament cum n-a mai avut România şansa să aibă în ultimii 22 de ani. Dificultăţile alegerii paginilor preferate mi-au fost mari şi din pricină că, în dorinţa de a avea cartea cât mai plină de fapte, documente, fotografii şi aproape două pagini dense de Bibliografie, în altfel completa lucrare monografică lipseşte exact… Cuprinsul. Şi obişnuinţa mea de a căuta cuprinsul unei cărţi în paginile finale mi-a jucat o festă. Cuprinsul se află în paginile 7 şi 8. Chiar înaintea prefeţei scrise cu elocinţă de prof.univ.dr. Dinică Ciobotea. Cam curios, nu? Iar la cele două pagini condensate, adică scrise cu litere mărunte – la caracterele tipografice mă refer – Bibliografie veţi găsi nume de instituţii ale statului, de autori mai mari şi mai mici. Inclusiv nume grele ale culturii şi istoriei României precum: Vasile Cărăbiş, acad. Ion Coteanu, acad. Ovidiu Drimba, Mircea Eliade, Constantin C. Giurescu, Jefferick Stocklassa(Suedia), P. Panaitescu, bănuiesc Perpesicius, acad. Dan Simionescu, Henry H. Stahl. Al. Ştefulescu, V. A. Urechia şi istoricul A.D. Xenopol. Veţi găsi în cartea „Şcoala generală CORNELIUS RADU Rădineşti” de toate. Şi consideraţii geografice ori istorice, referiri privind geneza obştilor săteşti, hărţi, acte în limba slavonă şi limba română de la începuturi, citate în limba latină şi argumente despre nevoia de învăţătură din vremuri străvechi, neschimbate ca fond nici astăzi. Pasaje imense fac un adevărat istoric al învăţământului românesc de pe la începuturi – datate în cazul Rădineştilor prin anul 1838, iar capitolele referitoare la cel din Rădineşti chiar de la începuturi şi până în zilele noastre. Cu luptele şi zbaterile dascălilor şi ale autorităţilor locale, dar mai ales a celor pe care cândva i-am numit „Clanul Arcuş”, în sensul bun al sintagmei, până la „împărăţia de la Bucureşti, nu doar la nivel judeţean spre a susţine interesele comunităţii Rădineşti. Pe ultima pagină gândeam că am dat peste nişte aforisme. Unele chiar şi sunt superbe vorbe de duh. Numai că paragraful final conchide: „Fie ca aceste modeste pagini de sinteză privind geneza şi evoluţia şcolii româneşti în general şi a şcolii din satul Rădineşti, în particular, să constituie un mijloc de cunoaştere şi reflecţie pentru cei ce sunt ori vin.”
Ion Predoşanu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here