Altfel, despre zona SEXULUI SOFT – Lupta vieţii, în seama bărbatului

Vecina mea din Amarul Târg, doamna Zoia Deju-Cârlugea, îmi înfăţişează un grupaj de versuri(care, între timp, s-a consituit într-un volum premiat la SERILE LA BRĂDICENI, n.m), cu dorinţa de a-mi exprima părerea asupra lor. Avem a face cu o producţie tipic feminină.

Nu crisparea conceptuală, efortul ideii o solicită pe autoare, ci stările de blândă visare, imaginile delicate, graţioase. Ceea ce s-ar putea numi lupta vieţii rămâne în seama bărbatului. Cu o bună intuiţie a naturii proprii, doamna Zoia îşi asumă tradiţionala zonă a sexului soft. Domesticitatea pe care o evocă insistent degajă o agreabilă căldură sufletească. Figuraţia simplă izbuteşte a surprinde intimitatea pe unda afectului şi, nu o dată, pe cea a sugestiei lirice: „miroase a iarnă/ a jăratic/ a cântec/ azimă în ţestul copilăriei/ poemul se coace/ în fereastra cu ghirlande rotate/ precum dulcea-amară gutuie”(Amara gutuie ). Maternitatea e o deschidere dăruitoare spre copilărie, dar şi spre dumnezeirea implicată într-însa. Datorită vârstei paradisiace, astrele transcendenţei se răsfrâng în ochii inocenţi, Domnul însuşi pogorând în jocul infantil-cosmic: „astrele strălucesc/ în licărul/ din privirea copiilor/ cât timp se joacă/ Dumnezeu ţine pământul”(Astre). Privirea extatică a autoarei se umple de îngeri: „aprind cerul/ pentru tine/ plouă cu îngeri/ în raza lunii/ dansează/ dalbe stele” (Dalbe stele). Dacă, la un moment dat, atinsă de o umbră a problematizării, poeta menţionează o întâlnire cu „îngerul fără chip”, mişcarea domniei-sale lăuntrică e de regulă o întoarcere spre propria-i copilărie. Simţământ atât de gingaş, încât e punctat doar cu ajutorul simţurilor: ”mă refugiez în copilărie, ca-ntr-un templu/ aroma de azimă coaptă/ se-mpleteşte cu cea de smirnă/ mă scald în lumină”(Pasărea paradisului). Raza luminii dintâi care le scaldă în răstimpuri reprezintă răsplata acestor stihuri ce se silesc a se închega din materiile neprihănirii.

Gheorghe GRIGURCU

N.R. După cum v-aţi dat seama, stimaţi cititori, sunt gândurile inconfundabile ale criticului literar târgujian Gheorghe Grigurcu asupra versurilor delicatei poete Zoia Elena Deju-Cârlugea. Grupaj care s-a constituit în volumul ÎNGERUL DIN CADRU, apărut în 2011 la celebra editură şi fundaţie SCRISUL ROMÂNESC, din Craiova. Editură a Olteniei şi României, cu tradiţie şi pretenţii, care nu tipăreşte orice carte şi pe niciun fitecine ce se crede autor (I.Predoşanu).