7 – Protecția culturilor contra brumelor
Bruma – cade în nopțile senine când la miezul nopții temperatura aerului scade sub 20 C și fără vânt.
În nopțile înnorate și cu vânt – nu cade brumă
Ea apare ca urmare a invaziei de aer rece polar, subpolar sau arctic, care scade temperatura aerului local sub 00 C, dar mai frecvent la -2 sau -30 C, la înălțimea de 2 m deasupra solului, iar umiditatea relativă a aerului este peste 80%.
Pe măsură ce scade umiditatea aerului scade și temperatura de formare a brumei astfel că la o umiditate a aerului de 50 % temperatura generatoare de brumă trebuie să fie cam de -100 C. Ea se produce mai frecvent în depresiuni, culoare, văi. Cele mai afectate de brume sunt viile, pomii și arbuștii fructiferi.
Iată cele mai periculoase temperaturi pentru pomii fructiferi
Apa pură din punct de vedere chimic și bacteriologic îngheață la … -400 C, dar în prezența nucleelor glasogene îngheață la 00 C.
Nucleele glasogene (generatoare de cristale de gheață) de natură minerală fac ca apa să înghețe la -100 C. Bacteriile Pseudomonas syringae și Erwinia herbicola au în membrane nuclee glasogene și fac ca apa să înghețe la temperaturi cuprinse între 0 până la -100 C.
Cu cât densitatea acestor bacterii este mai mare cu atât temperatura de îngheț a apei este mai ridicată. Dintre pomii fructiferi piersicul este cel mai sensibil căci pe el se află cea mai mare concentrație de bacterii glasogene.
Tratând culturile cu produse cuprice (zeamă albastră, zeamă bordeleză ș a) cu câteva ore înainte de a se manifesta brumele, se distrug aceste bacterii și deci plantele scapă de îngheț. Ionii de cupru sunt absorbiți pozitiv de sporii ciupercilor patogene și de către bacterii și le distruge acestora sistemul enzimatic.
Este un produs de contact cu efect numai preventiv.
Atenție – tratarea vițelor de vie din soiul Tămâioasă Românească cu produse cuprice după luna mai duce la distrugerea aromei acestor minunați struguri.
Protecția culturilor contra brumelor – constă în măsuri pe care fermierul trebuie să le aplice pentru a preveni distrugerea prin îngheț a florilor, a tinerelor fructe sau a tinerilor lăstari. Acest pericol este cauzat de apariția unor temperaturi negative mai ales în diminețile lunilor martie și aprilie, foarte rar în luna mai. Florile sunt mai rezistente decât fructele abia formate, cam de mărimea unui bob de grâu, care pot pieri și la temperatura de +0,70C.
Acest fenomen apare de regulă spre dimineață, după ce ziua anterioară a fost noroasă și radiația solară nu a ajuns la sol ca să-l încălzească, iar noaptea și mai ales dimineața următoare, cerul este degajat, senin, ceea ce face ca o bună parte din căldura solului să radieze în atmosferă și să lase locul aerului rece care astfel produce bruma. Pentru protejarea plantațiilor de pomi fructiferi și vie de efectul devastator al acestui fenomen se recurge la fumigație, adică producerea de fum prin arderea unor grămezi de vegetație umedă, resturi vegetale îmbibate cu produse petroliere (frunze, rămurele, talaj, rumeguș, haine vechi etc), cu sobe tip godin – una la 30 – 50 mp de plantație, când temperatura ambientală poate fi ridicată cu 2 – 30 C. Marile plantații pomicole și viticole folosesc tunuri sau grenade producătoare de fum chimic, amplasate în plantații. Se mai poate recurge la irigarea prin aspersiune a plantațiilor care are același efect ca și fumigația. Una dintre metodele cele mai sigure și ieftine este însă efectuarea întârziată a tăierilor tehnologice în uscat, care are drept consecință întârzierea pornirii în vegetație a plantelor și astfel evitarea efectului distructiv al brumelor târzii de primăvară în multe cazuri.
Refacerea culturilor atacate de brume – presupune tratarea acestora cu unul din următoarele produse: KERAFOL – produs care accelerează refacerea țesuturilor afectate, stimulează producerea de țesut nou, crește rezistența plantelor la atacul agenților patogeni; ALGOBOR – produs ecologic care este un amestec între fertilizanți faziali și borat de sodiu care mărește rezistența plantelor la ger și la atacul agenților patogeni; BORO-ET – amestec de fertilizanți foliari cu bor, care crește rezistența plantelor la stres, reduce efectul negativ al temperaturilor negative din perioada înflorit – fecundare, reduce drastic populația de bacterii patogene de pe plante; FINALEVO – un fertilizant foliar care mărește absorbția potasiului și a unor microelemente de către plante, crește concentrația sucului vascular, mărește rezistența plantelor la temperaturi extreme, secetă, crește rezistența fructelor la depozitare; COPFORT – produs ecologic care conține 6 % cupru și 2 % acid gluconic, pătrunde în plante și reduce procesele oxidative, având ca efect creșterea rezistenței acestora la temperaturi extreme, secetă, previne și combate infecțiile micotice și bacteriene.
Să nu uităm nici de de tratamentele preventive cu produse cuprice: Zeama bordeleză, Zeama albastră, Turdacupral, Funguran, Oxiclorură de cupru, Kocide ș a.
Unul singur nu avea Lampa lui Diogene: cel ce nu-și pierduse încrederea în sine. – Ion VELICAN
8 – Protecția culturilor contra grindinei
Este una dintre cele mai dificile măsuri agrotehnice, căci foarte greu te poți împotrivi naturii dezlănțuite. Pentru împăcarea noastră sufletească se poate proceda la acoperirea plantelor cu plasă antigrindină care să rețină, dacă nu total măcar parțial, bobițele de grindină.
Aceasta trebuie să fie de culoare verde și cu ochiuri suficient de mici ca să poată reține grindina dar suficient de mari ca să nu umbrească prea tare plantele. Această metodă se aplică mai ales în plantațiile de vie unde cheltuiala se poate amortiza prin venituri. Un alt mijloc de prevenire și combatere a grindinei constă în bombardarea norilor Cumulonimbus generatori de grindină, desigur la avertizarea meteorologilor, cu rachete purtătoare de micro-filamente de iodură de argint care să prevină formarea grindinei prin stimularea formării picăturilor mari și grele de ploaie care să cadă la sol și să nu mai poată fi antrenate de curenții ascendenți în straturilor superioare reci ale atmosferei, unde ar îngheța.
Nici această metodă nu este infailibilă căci atacarea norilor se poate face doar până la înălțimea de 8.000 de metri deoarece de aici în sus se află culoarele de zbor ale aviației și numai în cazuri speciale tirul acestor rachete poate fi prelungit mai sus de 8.000 de metri.
Dar grindina poate produce mari pagube nu numai culturilor agricole ci și animalelor de orice fel, inclusiv oamenilor, din zona unde aceasta cade, astfel că de foarte multe ori după o grindină puternică pe teren se găsesc numeroase animale sau păsări moarte. Cele mai mari dezastre din acest punct de vedere s-au produs în Bangladesh, India și alte țări, iar la noi în țară cade mai des în județele Brăila, Iași sau în zonele București–Băneasa, Oradea, Dorohoi, Zalău.
În județul Dolj la 20 iunie 1997, grindina a ucis 4 persoane în două localități.
Pentru explicații mult mai amănunțite și o mai bună înțelegere a acestor tehnologii consultați cartea mea
Ghidul fermierilor mici și mijlocii:
– vol. 1 – Culturi de câmp, furajere și legumicole – ediția 2020,
– vol. 2 – Viticultură și vinificație – ediția 2021,
– vol. 3 – Pomicultură – ediția 2022
– vol. 4 – Zootehnie – ediția 2023
Telefon: 0765 622 623 – luni – vineri între orele 08.30 – 16.00, sau – 0764 471 206 – permanent
Stimați fermieri, posesori sau nu de familii de albine, vă rog să respectăm cu toții, chiar mai mult decât pe noi înșine, aceste gâze, vechi de peste 400 de milioane de ani pe pământ – deci cu mult mai vechi decât noi, oamenii, pe pământ – căci ele sunt cele care ne țin pe noi pe acest pământ, ele sunt, cum s-ar spune, craca pe care stăm, și dacă ele dispar, cu siguranță dispărem și noi, omenirea. Nu sunt vorbe mari, spuse în loc de altceva, ci un avertisment de ultimă oră pe care mă văd nevoit să-l lansez. Primesc suficient de multe telefoane în care mi se aduce la cunoștință despre masacrarea familiilor de albine de către posesorii de unul sau mai mulți pomi fructiferi care fac tratamente chimice „după ureche” și în momente total nepotrivite, mai ales în timpul înfloritului, și fără să anunțe apicultorii de acesta. Legea nr. 383/2013, cu modificările ulterioare, a apiculturii prevede pedepse aspre pentru astfel de nereguli. Așadar:
Cu câteva zile înainte de a efectua un tratament chimic la pomi, vii sau legume în câmp, anunțați primăria de acest lucru, comunicând ziua tratamentului și produsele ce le veți folosi.
Primăriile sunt obligate să înștiințeze pe apicultorii din zona respectivă de acest lucru.
Nu uitați: majoritatea plantelor sunt polenizate de insecte precum albinele.
Dacă acestea dispar, iau cu ele pe altă lume și sursele noastre de hrană.
Și dacă hrană nu e … nimic nu e!
Aștept cu deosebit interes propunerile, sugestiile dumneavoastră, stimați cititori, fermieri, și despre alte subiecte de interes în activitatea cotidiană din ferma, gospodăria dumneavoastră căci:
Dacă toate astea fi-vor respectate,
Bunăstarea vine către tine apoi …
Ing. Ion VELICI
