Agricultura pe înțelesul tuturor – Gunoiul de grajd – o comoară a fermierilor (I)

689

2 – Platforma de gunoi de grajd
În capitolul anterior vorbeam despre virtuțile extraordinare ale gunoiului de grajd dar, desigur, nu ne refeream la cel brut, așa cum rezultă el zilnic în fiecare gospodărie, ci la cel prelucrat, preparat, pentru a fi bun de administrat pe teren. Tehnica de preparare a gunoiului de grajd se numește compostare și nu fermentare, cum impropriu se afirmă curent, deoarece între procesele biochimice ce se desfășoară în platforma de gunoi pe perioada cât acesta staționează aici nu are loc niciun fenomen de fermentare, ci doar reacții chimice și biochimice de cu totul altă natură. Compostarea comportă două etape distincte; mai întâi compostarea aerobă în care activează majoritar bacterii aerobe, și apoi compostarea anaerobă, când este rândul bacteriilor anaerobe să lucreze asupra grupului de substanțe neprelucrate de bacteriile aerobe. În ambele cazuri în grămada de gunoi trebuie să fie o umiditate ridicată astfel ca activitatea intensă a bacteriilor să ridice temperatura din grămada de gunoi la peste 850C, și așa vor fi distruse semințele de burueană și agenții fitopatogeni existente în acest material. Acest lucru se poate constata ușor, cu ajuntorul unei sonde spion, în fapt o simplă bară de oțel de 5 – 8 mm diametru și lungă de 1,5 m, ascuțită la unul dintre capete, care se introduce în grămadă și se extrage după câteva ore. Prin palpare se apreciază astfel temperatura din centrul grămezii, și dacă aceasta nu este destul de fierbinte se udă grămada cu apă, încet ca să se umecteze toată masa de gunoi iar apa să apară la baza grămezii, dar să nu băltească deoarece poate provoca asfixierea bacteriilor și deci stricarea procesului biochimic de compostare. Compostarea gunoiului de grajd nu trebuie să se desfășoare la întâmplare, în mod neglijent, căci altfel obținem doar o masă de materie organică de culoarea gunoiului de grajd dar departe de calitățile acestuia, pe care acum din neștiință sau dezinteres le-am… aruncat la gunoi.
Precizez că platforma de gunoi trebuie amenajată, mai simplu sau mai sofisticat, de regulă după cum ne ține punga, atât pentru a sluji scopului propus, compostarea și păstrarea gunoiului de grajd în bune condițiuni până la aplicare, dar mai ales să corespundă condițiilor impuse pentru protecția mediului, a mediului înconjurător pe care omul ca specie animală l-a neglijat și degradat permanent, astfel că acum se pare că s-a ajuns la distrugere iremediabilă. Ca amplasare platform de gunoi trebuie să fie amenajată (sau construită) la depărtare de locuințe, variabilă cu mărimea ei dar mai ales cu cantitatea și tipul de gunoi ce se va stoca aici. Nu voi da distanțe căci știu că practic ele sunt greu de găsit în gospodăriile noastre, dar voi preciza că platformele de gunoi în care este predominant cel de porcine trebuie să fie amplasate cât mai departe de locuințe, spre a evita poluarea prin mirosul său puternic. Platformele de gunoi, oricât de mari sau mici ar fi ele, nu trebuie să fie o sursă de poluare a apelor de suprafață sau subterane, deci amplasați-le cât mai departe posibil de acestea și luați măsuri, prin șanțuri, fose colectoare etc, pentru a preveni ca mustul de grajd provenit din platforme să nu ajungă la sursele de apă. Mai trebuie ca platformele de gunoi să fie ferite de pătrunderea și stagnarea apelor din precipitații căci pe lângă riscul de poluare a mediului se poate produce chiar deprecierea puternică a gunoiului rezultat. În concluzie amplasați platforma de gunoi departe de locuințe, de sursele de apă supraterană sau subterană, într-un loc unde nu se adună apă de precipitații, deci pe un teren mai ridicat și înconjurați-o cu un șanț colector al mustului de grajd ce va rezulta ca urmare a ploilor care cad pe perioada de compostare și depozitare.
Să nu pierdem din vedere nici posibilitatea ca o bună parte a mustului de grajd să se infiltreze în sol, pe lângă faptul că ar fi o sursă de poluare ar fi chiar o pierdere însemnată de substanțe nutritive care de fapt ar trebui să ajungă la culturi, și de aceea terenul propriuzis pe care se amplasaeză platforma se bătătorește puternic sau se betonează.
În cazul că se betonează, pe mijlocul platformei și în lungul acesteia se construiește un canal care se unple cu bolovani de mărimea oului de găină, cele două jumătăți de platformă vor fi înclinate către acest canal și astfel mustul de grajd va fi preluat de canal și condus în fosa colectoare de la capătul platformei, de unde poate fi extras periodic și administrat culturilor agricole. Canalul poate fi ușor desfundat de bălegarul fin care pătrunde cu timpul între pietre printr-o simplă scoatere a acestora, curățare de bălegar și așezare la loc. La marginea platformei de bălegar se ridică un val de pământ sau se construiește un zid de beton cu scopul de a împiedica împrăștierea gunoiului de grajd în afara spațiului amenajat.
Pentru a putea stabili dimensiunile platformelor de gunoi de grajd avem nevoie de următoarele date:
Producția secundară ( dejecții ) anuală pe cap de animal

Notă:
Pentru aprecierea cantității de bălegar produsă într-un an se înmulțește greutatea animalului cu următorii coeficienți:
pentru boi și vaci – 27, pentru cabaline – 22, pentru porcine – 30.
(Va urma)
Ing. Ion VELICI

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here