ACCENTE NOOLOGICE – MUZEUL GRIGORE PUPĂZĂ DIN ARCANI LA 55 DE ANI (I)

1048

După o Uniune Europeană bulversată de războiul civil dintre Rusia și Ucraina, într-o eră marcată de goana lipsită de scrupule după putere și cu ochii injectați de controlul resurselor planetei (în fiecare zi se doboară păduri pe suprafețe mari n.n.), reîntoarcerea la organizarea, în fiecare oraș, comună, sat, cătun, cartier, școală, liceu, universitate, a unui cochet dar dens colț muzeistic e mai mult decât o necesitate uluitor de actuală.
Perfidia guvernărilor (unele de tip mafiot, totalitar, fundamentalist – religios, dictatorial ca-n Coreea de Nord și China), manipularea ideologică (în defavoarea unor politici scutite de excesele unor partide extremiste, fie ele de dreapta ori de stânga criminală-vezi Colectiv, încă ascunzând dedesubturi monstruoase), persecutarea celor care-și revendică drepturile civile, democratice, constituționale, firești, sperând măcar într-o supraviețuire de pe o zi pe alta dacă nu într-o prosperitate comună (vezi groaznica foamete, sărăcie, lipsă de apă și de hrană din America Centrală și Africa, a tuturor populațiilor sau națiunilor defavorizate n.n.), exploatarea celor amărâți de oligarhii nesimțiți și avari și hrăpăreții cinici și parțial „demenți” (în timp ce imperialismul face echilibristică pe marginea prăpastiei-n.n.,D.P și I.P.B.) toate acestea își pot afla rezolvarea într-o restabilire a păcii mondiale.
Și cum se va fi reabilitând ea dacă nu prin croirea de noi drumuri spre libertate și dreptate, prin găsirea și restaurarea/reabilitarea tuturor comorilor trecutului: tradițiile, obiceiurile, ritualurile…..și culturale, de civilizație și menținere a liniștii publice, a siguranței personale și securității generale. Iată destule motive ca să propunem spre publicare în Gorjeanul a acestui studiu: proiect al neobositului dascăl al vremii sale, Gr. Pupăză tolerat de regimul comunist, fiindcă „visătoria” și „fantazia lui” îi copleșeau pe nababii diriguitori ai țării, vai, sovietizate și încarcerate de Stalin, Pauker și Gheorghiu-Dej, niște profitori de conjucturi profund imorale, trădători de neam și patrie.
Așadar, vă invităm să meditați, pe voi angajați ai instituțiilor de cultură, educație, învățământ, preoți, artiști, scriitori, primari, să citiți acest articol și să luați aminte.
Cercul muzeistic poate deveni din centrifug: centripet, poate deveni din emoțional : productiv, poate ajuta la redresarea unui climat de comunicare, de colaborare, de reconstruire a unei societăți sănătoase, necorupte și neamenințate de „covidul” mediocrității, de virusul prostiei, de boala unui veleitarism stupid…
Dan Pupăză și Ion Popescu Brădiceni

La 55 de ani. Curajul începuturilor. Arcanii de altădată. Tribunalul din zăvoi. Haos și confuzie.
Hai să mergem să facem ceva: să construim, nu să dărâmăm. Să facem un act de dreptate. Lumea pare că a înnebunit în lupta pentru existență. Unii oameni n-au cunoscut niciodată liniștea…. Fiecare om are în viață o chemare și o pasiune dezinteresată de a duce la bun sfârșit un lucru ce trebuie realizat. Aceștia sunt oamenii de succes. Multe obiective importante au fost și sunt realizate la Arcani.
Prof. Gr.Pupăză a realizat, printre altele, unul din obiective: Muzeul Sătesc din Arcani. În anul 1967, luna septembrie, școala s-a mutat în localul nou, clădirea cu etaj. A fost o înțelegere ca vechiul local construit în anul 1959 să fie dedicat muzeului, fiindcă piesele adunate trebuiau puse la loc sigur. (Una din săli era destinată bibliotecii comunale).
Și a fost realizat un obiectiv important: Muzeul. Au fost destule obstacole/ piedici și încă mai sunt. S-au găsit soluții să le depășească și la ce nu voiau să se întâmple. Rezolvări au apărut și vor apărea. S-a trecut peste ele, pe sub ele sau chiar prin ele, dar s-a mers înainte. Pentru fiecare obstacol s-a găsit o soluție. Și l-au vizitat mari oameni de cultură și savanți și scriitori: Marin Sorescu, Barbu Brezianu, Iordan Chimet, Harry Brauner, Petre Dragu, Ion Popescu-Stolojani, Artur Bădița, Ion Meițoiu, ….
Grigore Pupăză făcea totul cu plăcere și era pregătit să depășească orice obstacol creat de niște „devotați anonimi”. Țeluri valoroase avea în vedere. Și-a asumat riscuri, dar nici astăzi pornirile egoiste n-au încetat. A impresionat pe cei din jur punând mai presus binele obștesc și triumful adevărului.
Știa că prezentul nu seamănă cu trecutul, iar analfabeții funcționali sunt și vor fi prezenți dar, sperăm, că în viitor se vor deschide perspective favorabile…
Aici tinerii află cât de mult și repede am progresat și ce lucruri importante găsim în trecutul nostru. Gr. Pupăză și-a ales colaboratorii/navigatorii: elevii și mulți consăteni. Împreună au ajuns unde au dorit să ajungă. Acei soldați au acționat pentru succes, pentru victorie și pentru a cinsti și descifra trecutul patriei.

Consemnări în Cartea de onoare
Un mic comentariu privind una din vizitele unei personalități de cultură, Harry Brauner, la Arcani. La București avusese loc un concurs al formațiilor artistice la care a participat și ansamblul arcănenilor. Marele Harry Brauner a avut o părere nu prea bună despre prezența arcănenilor care a fost publicată într-un ziar cu apariție națională. Conducătorul ansamblului, Gr. Pupăză, a trimis o scrisoare publicației. Urmează surpriza. Ziaristul Harry Brauner nu rămâne nepăsător și vine la Arcani pentru a se întâlni cu Gr. Pupăză. A fost o întâlnire ca între doi prieteni vechi. S-a discutat neașteptat de elegant. Pentru a se stabili adevărul, Gr. Pupăză propune ca Ansamblul să prezinte a doua zi programul la Teatrul de Vară construit în zăvoiul Jaleșului. În două fotolii au luat loc doar doi spectatori: Harry Brauner și Gr. Pupăză.
Acordarea unui fotoliu lui H. Brauner, un prețios factor cultural, care a scris o operă cunoscută, a fost și o răsplată pentru vizita sub drapelul ziaristic într-o așezare culturală care aspira la multe onoruri, prin devotamentul anonimilor și pasiunea dezinteresată a unor intelectuali care aveau în suflet chemarea culturală.
Arcănenii au prezentat programul pentru a-și da proba valorii. Cei doi au vizionat cu atenție programul și arcănenii au câștigat simpatia celor doi. Au fost discutate calitățile solide ale ansamblului și s-a ajuns la o înțelegere. Adevărul capătă forță numai prin contactul oamenilor. „Examenul” a fost câștigat și a valorat cât o diplomă la concurs. S-a înfăptuit un act de dreptate și s-a considerat a fi un tribunal cultural în Zăvoiul Jaleșului.
Martor, Dan Gr. Pupăză
(Va urma)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here