Statisticile Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Gorj arată că, anul trecut, la nivelul judeţului nostru s-au înregistrat peste 1.500 întreruperi de sarcină, cele mai multe fiind la cerere. La nivelul judeţului Gorj, pe parcursul anului 2013, în spitale şi în cabinete de obstetrică-ginecologie publice s-au făcut 1.434 întreruperi de sarcină, dintre care 989 la cerere. Mijloacele de contracepţie se găsesc la tot pasul, dar cu toate acestea, multe femei, în special tinere, nu le folosesc. Multe dintre ele ajung să facă întrerupere de sarcină, pentru a scăpa de bebeluşii nedoriţi. Potrivit medicilor, avortul este o intervenţie chirurgicală traumatizantă, mai ales dacă este realizat la vârste fragede.
Nu mai puţin de 1.514 femei au recurs la avort, anul trecut. Potrivit informaţiilor furnizate de reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Gorj, 1.125 dintre avorturi au fost efectuate la cerere, restul fiind spontane. Cele mai multe femei care au recurs la această intervenţie chirurgicală au vârste între 30 şi 34 de ani. Din păcate, sunt şi patru adolescente, cu vârste sub 15 ani, care au recurs la avort pentru a scăpa de sarcina nedorită. De asemenea, peste o sută de tinere cu vârste între 15 şi 19 ani au făcut întrerupere de sarcină, pe parcursul anului trecut.
Riscurile întreruperii de sarcină
Specialiştii spun că avortul este o intervenţie care lasă urme nu doar fizice, ci şi psihice, mai ales în cazul tinerelor. Specialiştii atrag atenţia acestora că se supun unor riscuri deloc de neglijat atunci când aleg să-şi întrerupă sarcina. „Dacă întreruperea de sarcină s-ar produce sub 5 săptămâni de amenoree ar exista două riscuri majore: în primul rând, în urma dilatării colului uterin să apară ulterior insuficienţa cervico istmică, adică la o sarcină ulterioară să apară probleme gen scurtarea colului, să nu se poată duce o sarcină la termen; în al doilea rând, fiind o sarcină mult prea mică, embrionul de câţiva milimetri, există riscul să nu se elimine embrionul şi să rămână pe loc, rămânând în evoluţie sarcina. De asemenea, riscurile clasice ale chiuretajului sunt: perforaţia, hemoragie, sterilitate, infecţia sistemică în urma contaminării cavităţii uterine cu microbi existenţi în vagin, complicaţii ale anesteziei, embolia cu trombi, tulburări psihice, tulburări menstruale, probleme de imunizare la cele cu Rh negativ. Riscurile cresc odată cu vârsta gestaţională. Sunt riscuri care apar imediat, precoce şi tardiv”, explică Bogdan Şorop, medic specialist Obstetrică – Ginecologie.
Metodele contraceptive, doar la recomandarea medicului
Pentru a preveni sarcinile nedorite, specialiştii recomandă insistent utilizarea metodelor contraceptive, pentru tinerele sub 25 de ani cele mai indicate fiind prezervativele şi pilulele. Totuşi, aceştia atrag atenţia că administrarea pilulelor contraceptive trebuie să se facă doar la recomandarea medicului.
Adolescentele trebuie să se adreseze medicului de familie, medicului ginecolog sau medicului de planificare familială, care le va recomanda pilule care se pliază pe vârsta şi organismul lor.
M.S.
