Potrivit datelor centralizate de către Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Gorj, în cel de-al doilea trimestru al acestui an, peste trei sute de femei din judeţul nostru au renunţat la sarcini. Cele mai multe femei au peste 20 de ani, însă 37 dintre gorjencele care au avortat în perioada menţionată au vârste cuprinse între 15 şi 19 ani.
Statistic vorbind, ţara noastră este pe primul loc în Europa în privinţa copiilor aduşi pe lume de mame care nu au împlinit vârsta majoratului. Lipsa educaţiei, inconştienţa, sau pura întâmplare au făcut ca peste 240 de tinere din judeţul nostru să rămână însărcinate, anul trecut. Multe dintre fetele care rămân însărcinate la vârste fragede aleg să renunţe la sarcină. Numai în trimestrul al doilea al acestui an, în Gorj, au fost 37 de avorturi în rândul tinerelor cu vârste cuprinse între 15 şi 19 ani. „În trimestrul al doilea al anului în curs, au fost 311 întreruperi de sarcină, 111 de femei provenind din mediul rural. La categoria de vârstă 15-19 ani au fost 36 de întreruperi în cabinetele publice şi unul într-un cabinet de obstetrică – ginecologie privat”, a explicat Elena Piţian, purtătorul de cuvânt al Direcţiei de Sănătate Publică Gorj.
Fruntaşi la mame minore
În ultimii ani, la nivelul ţării noastre a crescut destul de mult numărul mamelor minore, propulsând România pe primul loc în Europa. Statisticile arată că patru tinere din o sută devin mame înainte de a împlini 18 ani. Copilele ajung să aibă relaţii sexuale atât cu băieţi de vârsta lor, precum şi cu persoane mai în vârstă, fie sunt violate, fie se prostituează pentru a câştiga bani. În Gorj, în trimestrul II al anului în curs, trei fete de până în 15 ani au rămas însărcinate.
Psihologii spun că tinerele care devin mame la vârste fragede au parte de o maturizare precoce, de o schimbare rapidă de roluri. Practic, aceste mame sunt copii cu copii. Specialiştii spun că primul şi cel mai grav actor al sarcinilor la vârsta adolescenţei este neinformarea sau proasta informare.
Nu doar mama minoră este vinovată în acest caz, lipsa informării, sau informarea proastă este o responsabilitate colectivă, a întregii societăţi: familie, şcoală.
Minodora SUCEA
