Cafeaua, vinul alb şi grăsimile – criticate vehement de nutriţionişti – se înscriu acum pe lista alimentelor care nu afectează sănătate! Se cunoaşte deja faptul că vinul roşu şi ciocolata neagră sunt bune atâta timp cât nu sunt consumate în exces. Ciocolata este alimentul care ne dă o stare de bine, dar şi de sănătate.
Dar ce se întâmplă cu celelalte alimente interzise? Se pare că o parte din cele „interzise“ se pregătesc să părăsească tabăra…
Cafeaua de dimineaţă
De ce era rea. S-a arătat până nu demult că tipul de cafea decofeinizată este mai sănătoasă, deoarece cofeina în exces se presupune că dă palpitaţii cardiace şi măreşte riscul cancerului de pancreas.
Vestea bună. De fapt, cofeina poate să diminueze riscul bolilor de inimă la femei, sunt de părere cercetătorii chinezi. Alte studii noi, realizate de Universitatea din Madrid, sunt de părere că femeile care consumă 2-3 ceşti de cafea pe zi au un risc cardiovascular mai mic decât cele care nu beau deloc.
Atenţie! Nu depăşi cantitatea deoarece poţi avea insomnii. Medicii ne recomandă să nu consumăm mai mult de patru ceşti de cafea solubilă pe zi.
O siluetă plinuţă
De ce era rea. Supraponderalitatea se asociază cu apariţia bolilor cardiovasculare şi mai multor tipuri de cancer.
Vestea bună. De fapt, câteva kilograme în plus pot prelungi viaţa, sunt de părere cercetătorii americani! Un studiu făcut timp de doi ani a demonstrat că persoanele cu un indice de masă corporală mai mare tind să trăiască mai mult decât cei cu un indice prea mic, consideraţi în limitele de greutate normală.
Atenţie! 3, 4 kilograme în plus este una, obezitatea e cu totul altceva. Medicii sunt de acord cu faptul că obezitatea duce la boli de inimă, diabet şi cancer.
Un pahar de vin alb
De ce era rău. Se spunea că vinul alb nu este atât de benefic sănătăţii ca cel roşu sau negru deoarece nu conţine renumitul resveratrol, un antioxidant puternic care face bine la inimă, circulaţie şi celule în general.
Vestea bună. Un studiu recent spune că vinul alb este la fel de bun pentru inimă ca şi cel roşu. Asta deoarece în coaja şi pulpa strugurilor albi se află două substanţe sub denumirea de, tirozol şi hidroxitirozol, cu rol identic cu cel al resveratrolului din strugurii negri.
Atenţie! Consumul în cantităţi normale de vin face minuni, excesele fiind foarte periculoase. Peste 13 unităţi de alcool pe zi, în cazul femeilor, şi peste 20 unităţi la bărbaţi sunt cantităţi care măresc riscul bolilor de inimă şi de ficat (1 unitate înseamnă 10 ml de alcool pur).
Lactate integrale
De ce era rău. În ultimii ani, laptele, alimentul cel mai popular a intrat pe lista alimentelor cu risc pentru sănătate. Pare surprinzător, dar grăsimea saturată din lactate pare să fie învinuită în ceea ce privesc bolile de inimă şi unele cancere.
Vestea bună. O cană de lapte pe zi s-ar putea să facă bine pentru inimă, sunt de părere anumiţi profesori de la Univestitatea din Cardiff. Un studiu, în care au fost implicaţi mai mulţi adulţi, realizat timp de 30 de ani, a ajuns la concluzia că produsele lactate ne feresc de anumite boli, precum cele cardiovasculare sau diabetul de tip 2. Mai mult, iaurtul conţine bacterii probiotice care ajută asimilarea substanţelor nutritive şi este ca o pavăză împotriva bacteriilor dăunătoare pentru sănătate, cum sunt Salmonella şi Listeria. Se presupune că anumite bacterii din iaurt duc la scăderea riscului de cancer (digestiv) şi chiar la scăderea nivelului de colesterol!
Atenţie! Asta nu înseamnă că trebuie să consumi caşcaval şi brânzeturi grele de trei ori pe zi! Alege porţiile mici, în cadrul unui regim echilibrat de viaţă.
Aleargă cu moderaţie!
De ce este rău. Chiar dacă mulţi dintre noi nu practicăm jogging-ul, naţiunile mai sportive de fel, au ajuns la concluzia că această modalitate ar afecta anumite articulaţii (genunchi, şolduri şi glezne), lucru care ar determina osteoartrita. Acest sport a fost dezaprobat pentru îmbătrânirea prea devreme a tenului!
Vestea bună. Noi cercetări au reliefat faptul că alergatul este o armă în lupta cu timpul. Astfel, s-a descoperit că alergătorii au un risc scăzut de deces în comparaţie cu cei care nu aleargă, dar şi mai mult, sunt mai supli şi nu fumează – încă un factor al longevităţii. Jogging-ul face bine inimii şi în general circulaţiei, dar a fost asociat şi cu un risc mai mic de deces prin cancer, boli neurologice, infecţii şi alte cauze. Dar, nu există niciun argument despre faptul că alergătorii suferă mai des de probleme osteoarticulare faţă de cei care nu practică jogging.
Atenţie! Nu vrei să te confrunţi cu febra musculară, entorsa sau alte probleme articulare, aşa că, dacă te-ai hotărât şi vrei să faci jogging, începe progresiv şi foloseşte pantofi speciali pentru protejarea gleznelor şi genunchilor.
Cristina Răscol
