Amigdalele se pot inflama de obicei în anotimpului rece, producând boala numită amigdalită. Simptomele amigdalitei includ inflamarea gâtului (noduli limfatici inflamaţi şi amigdale roşii, mărite în volum şi cu diverse depozite pe ele), durere în gât, în special la înghiţire, febră (peste 38 grade C), stare generală de rău, lipsa
poftei de mâncare, respiraţie urât mirositoare, uneori alături de simptome ale guturaiului sau gripei.
Cauzele amigdalitei pot fi virale, micotice (fungice – candida), bacteriene (streptococi – streptococul beta-hemolitic grup A, responsabil şi de angina pectorală. Amigdalita este o boală contagioasă şi se transmite de la persoana infectată prin agenţii patogeni ajunşi în aer prin respiraţie, tuse şi strănut sau ajunşi pe piele sau obiecte care vin în contact cu nasul, gura, ochii sau alte membrane mucoase.
În mai mult de jumătate din cazuri amigdalita se vindecă utilizând tratamente naturale şi homeopatice, în timp ce medicul (de familie sau ORL- ist) poate recomanda în unele cazuri antibiotice. Ceaiurile calde, cu multă lămâie şi compresele calde la gât sunt şi ele de ajutor.
Pe lângă tratamentul de bază indicat de medic, unele plante medicinale sub formă de infuzie sau decoct pentru gargară pot ameliora simptomele amigdalitei prin acţiunea lor antiinflamatoare şi dezinfectantă.
– Se face gargară cu decoct din 4 linguri coajă de salcie la o cană de apă sau cu infuzie din 3 linguri de flori de muşeţel la o cană de apă (se poate adăuga şi 4 g acid boric);
– Ceaiuri pentru gargară: se face o infuzie din 2 linguriţe din următoarele amestecuri de plante la o cană de apă: 1) părţi egale de flori de levănţică, flori de muşeţel şi cimbrişor; 2) flori de muşeţel, cimbrişor, frunze de salvie (antiinflamatoare şi dezinfectante), frunze de nalbă (acţiune emolientă), capsule de mac (efect uşor anestezic), rădăcină de cerenţel (acţiune astringentă şi hemostatică).
Cristina Răscol
