Sucurile obţinute din fructe, legume şi zarzavaturi ocupă un loc important în alimentaţie, fiind adevărate concentrate de vitamine, fermenţi, substanţe minerale, oligoelemente şi acizi organici. Adepţii stilului de viaţă naturist insistă asupra folosirii alimentelor neprelucrate termic. Întrucât favorizează funcţia tractului intestinal şi asigură o diureză crescută, sucurile naturale de fructe şi legume sunt ideale, atât ca aliment propriu-zis, cât mai ales în dietele bolnavilor.
Au acţiune stimulativă, fortifiantă, antitoxică, diuretică şi proprietăţi “igienice” remarcabile. Sunt sărace în lipide, proteine şi săruri de sodiu.
– Suc de lămâie: oboseală, convalescenţă, ulcer gastric, întăreşte sistemul imunitar şi este extrem de folositor copiilor în perioada de creştere;
– Suc de mere: boli reumatice, gută, constipaţie, astenie, ateroscleroză (profilactic);
– Suc de afine: colite, diaree, dizenterie, colibaciloză, previne infecţiile urinare;
– Suc de căpşuni: boli reumatice, tulburări de creştere la copii;
– Suc de grepfruit: oboseală, anorexie, insuficienţă hepatică, fragilitate vasculară;
– Suc de pere: anemii, astenie, diaree, gută, surmenaj, tuberculoză
– Suc de portocale: ateroscleroză, febră, convalescenţă, util organismului copiilor în perioada de creştere;
– Suc de struguri, numit simbolic şi lapte vegetal, este folositor în boli reumatice, gută, litiază biliară şi renală, obezitate. În acest caz, doar 1 litru pe zi, timp de1-2 săptămâni;
– Suc de cartofi: în tratamentul ulcerului gastric, duodenal şi al diabetului (simplu sau amestecat cu suc de ţelină sau de lămâie);
– Suc de castraveţi: folosit în boli reumatice (gută), simplu sau în amestec cu suc de ţelină sau de struguri. Se foloseşte cu succes şi împotriva ridurilor, prin aplicarea de comprese;
– Suc de ceapă: amestecat cu suc de ţelină sau de morcovi e util în diabet, boli reumatice, prostatită, edeme;
– Suc de morcovi: ulcer gastric şi duodenal, colită, diaree, constipaţie, boli hepato-biliare, intoxicaţii, boli de piele, îmbătrânire precoce, cancer pulmonar (profilactic). Se poate amesteca cu suc de pătlăgele roşii, pătrunjel şi zeamă de lămâie.
Cum preparaţi aceste sucuri
– Sucurile se vor prepara numai din fructe sau legume cât mai proaspete şi sănătoase.
– Sucurile se prepară zilnic; prospeţimea este o condiţie a eficienţei lor, mai ales în tratamente.
– Fructele sau legumele cu coajă, înainte de a fi introduse în maşina de stors, vor fi foarte bine spălate cu apă rece, apoi tăiate în felii subţiri.
– Sucul cu gust nu tocmai plăcut (de exemplu, cel de varză sau de cartofi) poate fi amestecat cu unul care are gust mai bun.
– Înainte cu trei ore de consumarea lor nu se mănâncă nimic. Sucurile se beau cu înghiţituri rare.
– Pentru a obţine o cantitate mai mare de suc de citrice, înainte de a le stoarce, introdu fructele pentru 20 de secunde în cuptorul încins.
– Timp de câteva zile, sucul de roşii se poate păstra şi fără conservant, cu condiţia să-l ţii la rece, bine astupat.
– Sucurile de fructe făcute în casă, nefierte, se păstrează în condiţii excelente dacă le pui în congelator, în sticle de plastic umplute pe trei sferturi.
Atenţie!
Se recomandă ca sucurile stoarse în casă să fie consumate imediat. Păstrarea lor mai mult de 3-6 ore are drept consecinţă distrugerea vitaminelor şi a altor substanţe benefice. Cantitatea de suc recomandată pentru o zi este de 300-500 ml.
Cristina Răscol
