Mai sâmbăta trecută, i-am văzut la faţă pe mulţi Mari Maeştri ai Lojilor Masonice din România. Apărute, după ‘90, precum ciupercile după ploaie. Loja masonică ţărănească „C. Brâncuşi” Hobiţa – Venerabil Nicu Cucu – are gânduri mari şi chiar cred că va face ceva trebşoară prin comună.
Dacă-l ajută şi consilierii locali, prezenţi la dezvelirea unui Monument închinat fondatorului masoneriei româneşti de după ’89 – Marele Maestru Nicu Filip. Acolo am văzut un primar ce-şi luase pantaloni negri, ca la masonii cu acte-n regulă, lăsând impresia că şi-a uitat haina acasă. Nu-i singurul ce râvneşte iar la ce nu ar părăsi. Altul care râvneşte la ce-a avut este actualul director general al „Doinei Gorjului”, falimentaristul ansamblului artistic profesionist al regretatului Liviu Dafinescu. Ce s-a înfruptat din concesiunile date, nu pe degeaba, dar pe ochi frumoşi şi la pungă groşi, diverşilor investitori din Rânca, în vremea când se fălea cu foncţia de edil al Novacilor. Radu Berceanu ştie de ce! Întrucât primarii oraşului Novaci şi comunei Baia de Fier au împărţit concesiunile terenurilor la Rânca, precum Băsescu sau Videanu parcurile Bucureştilor. O păsărică subţirică la mijloc şi roşie foc, precum PSD-ul, ne-a ciripit că musiu director general s-a săturat de „Doina Gorjului” şi vrea iar primare. Ştie el de ce. O mai fi rămas niscaiva terenuri aducătoare de euroi. Tot păsărica ne-a pus întrebarea: „De ce eşti Gheorghe Porumbel?”
