Au dezgropat şi îngropat apoi peste 200 de morţi care se odihneau în cimitirul satului Dumbrăveni, din judeţul Mehedinţi. Este vorba despre membrii unei echipe de lucru de la Unitatea de Execuţie Foraje(UEF) Motru, care au prestat şi încă prestează această lucrare macabră, în premieră, care i-a fost încredinţată firmei de Complexul Energetic Oltenia, pentru ca minerii de la UMC Husnicioara să aibă front de lucru. Cimitirul de la Dumbrăveni stătea în calea lucrărilor miniere, la finalul strămutării, pe aici urmând să treacă utilajele spre noul sector de lucru.
Pentru ca minerii de la Husnicioara din Mehedinţi să aibă front de lucru, Directoratul CEO a decis să strămute cimitirul satului Dumbrăveni, din care au mai rămas mai puţin de zece case, la 
Oprăneşti, cimitir situat în localitatea învecinată. Operaţiunea trebuia realizată de o firmă specializată, asta deoarece morţii de la Dumbrăveni, unii trecuţi în lumea celor drepţi în urmă cu maxim 70 de ani, trebuiau mutaţi în gropi separate, ce trebuiau realizate, de asemenea, la Oprăneşti. Decidenţii CEO scot astfel lucrarea pe SEAP aşteptând ca o firmă care are trecut la obiectul de activitate şi astfel de lucrări să se înscrie la licitaţie şi să dobândească lucrarea. Deşi CEO pune la bătaie peste 7 miliarde de lei vechi pentru strămutarea celor 205 morţi din cimitirul de la Dumbrăveni, nicio firmă din ţară nu se înghesuie să presteze lucrarea.
Strămutarea, încredinţată UEF, din lipsă de ofertant
Cum însă angajaţii unităţii miniere de la Husnicioara suferă în lisa frontului de lucru, CEO a stabilit să ofere lucrarea, nedorită de nimeni, prin încredinţare directă UEF Motru, subunitate a colosului energetic, societate care este unica din Gorj care are la obiectul de activitate şi prestarea unor astfel de lucrări. “Lucrarea a fost încredinţată de CEO nouă pentru că nicio firmă nu s-a înscris la licitaţie ca să o facă. Noi avem posibilitatea şi deja de mai bine de o lună lucrăm la Dumbrăveni şi la Oprăneşti, cum ne-a fost cerut în caietul de sarcini. Lucrarea este cuprinsă între şapte şi opt miliarde de lei vechi, nu mai ştiu exact, bani care vor ajuta unitatea să treacă de problemele financiare cu care se confruntă”, a declarat Ion Cojocaru, directorul UEF Motru.
Mormintele, săpate la Oprăneşti
Şeful UEF Motru susţine că după obţinerea lucrării a stabilit cu inginerul şef, Gheorghe Modoran, cine să facă parte din echipa de lucru care să se ocupe de strămutarea morţilor de la Dumbrăveni. S-au oferit câţiva salariaţi, care, înarmaţi cu mănuşi, măşti şi costume speciale s-au apucat de lucru. “Împreună cu inginerul şef le-am explicat angajaţilor în ce constă lucrarea. Le-am explicat oamenilor că nu vor fi obligaţi să muncească la strămutarea decedaţilor dacă nu vor. Ştim că nu este comod să dezgropi morţi, ştim şi că sunt microbi, de asta am vrut ca angajaţii să fie în cunoştinţă de cauză. Apoi, nu am vrut să accepte forţaţi, apoi, la faţa locului să li se facă rău şi să cadă din picioare”, a declarat Cojocaru.
Prima parte a lucrărilor iniţiate în luna septembrie nu au fost însă foarte dificile, asta şi pentru că echipa de lucru s-a ocupat iniţial de realizarea gropilor în cimitirul de la Oprăneşti. “S-au făcut gropile, 205 la număr, s-au zidit şi abia apoi s-au iniţiat săpăturile în cimitirul vechi”, a explicat directorul UEF Motru.
Căutarea morţilor, cu excavatorul şi cu sapa
Înarmaţi cu mult curaj, componenţii echipei de la UEF au intrat în cimitirul de la Dumbrăveni, conştienţi că nu le va fi uşor să tulbure somnul morţilor de aici, unii neclintiţi din loc de câteva decenii. Prima oară au curăţat însă cimitirul de bălării, locul în care nu s-a mai îngropat nimeni în ultimii 6 ani fiind acoperit de buruieni, unele crescute şi la înălţimea de doi metri. “Am avut probleme cu unii aparţinători care acum au realizat, abia când angajaţii UEF au ajuns acolo, că au rude în cimitir. Trebuia să le arătăm fotografiile iniţiale ale cimitirului, care nu se mai vedea de bălării. Unii au ridicat şi pretenţii, de exemplu o doamnă ne-a cerut să-i mutăm rudele în alt cimitir. În cele din urmă am acceptat şi am săpat două gropi în altă parte. Nu a fost singura care s-a revoltat”, a completat Cojocaru care povesteşte că munca subalternilor săi nu a fost uşoară, asta deoarece unii aparţinători s-au supărat când au văzut că muncitorii s-au folosit de un excavator pentru a săpa după cei decedaţi. Cojocaru susţine că s-a săpat cu excavatorul maxim o jumătate de metru, apoi s-a săpat manual asta pentru că în anumite morminte au găsit şi câte doi decedaţi puşi unul peste altul. “Am săpat tot timpul să vedem dacă sunt şi câte doi îngropaţi, şi am săpat după ce găseam un corp câte o jumătate de metru să vedem dacă este şi al doilea”, spune reprezentantul UEF Motru.
Preotul, la capul mortului
De altfel, pentru a nu fi discuţii cu rudele morţilor, totul s-a făcut sub atenta supraveghere a unui preot, dar şi a aparţinătorilor pregătiţi să le facă pomeni celor trecuţi în lumea celor drepţi. Mai mult, cei de la UEF au asigurat colaci şi cele trebuincioase pentru pomeni. S-au oferit astfel colaci, tronuri noi, lumânări, colivă, carne şi brânză pentru slujbele de deshumare. “Acestea sunt regulile din contract şi noi le respectăm. Trebuie să facem aceste lucrări de extindere, deoarece sunt în folosul comunităţii, aici se află o sursă foarte mare de cărbune, ceea ce înseamnă locuri de muncă pentru mineri”, a spus şi un reprezentant al minei Husnicioara. Slujbe religioase s-au făcut atât în cimitirul Dumbrăveni, cât şi în cel în care decedaţii au fost strămutaţi, lucruri care au îngreunat lucrările.
40 de colaci pentru morţii neidentificaţi
Fiecare mormânt a fost prevăzut cu cruci. Cei care aveau cruci de piatră li s-au mutat crucile vechi în noul cimitir, iar cei care nu au fost identificaţi, au primit cruci noi din lemn.
De altfel, morţii necunoscuţi au avut parte de slujbe speciale, preotul cerând executanţilor să li se dea 40 de colaci de pomană pentru fiecare decedat a cărui identitate nu a fost recunoscută. Pentru că au primit doar 12 pentru fiecare mort, preotul şi-a manifestat public nemulţumirea spunând că decedaţii nu se vor putea odihnii dacă nu li se face ca la carte orânduiala bisericească. Apoi a dat-o la pace cu minerii şi s-a mulţumit să primească: lumânări mari, lumânări mici, câte 20 de colaci pentru fiecare persoană, o jumătate de kilogram de colivă pentru fiecare deshumat, 200 de grame de brânză, 400 de grame de carne, un litru de vin, un kilogram de cozonac.
Lucrări cu avizul BOR şi ale Directoratului CEO
De altfel, cei de la UEF au realizat toate aceste lucrări cu avizul Bisericii Ortodoxe Române, a autorităţilor locale şi a aparţinătorilor. S-au făcut 205 morminte, dar numărul celor decedaţi depistaţi în pământ este mult mai mare. “Până acum s-au deshumat 210 decedaţi şi mai avem, cred că 7-8 mai sunt în pământ. Dar se va face o suplimentare cu încă 18 gropi, a aprobat deja Directoratul CEO. Nu s-a suplimentat suma de pe contract, pentru că vom renunţa la câte o alee şi facem morminte. Banii pe care îi primim vor fi aceeaşi”, a subliniat Cojocaru.
Şerpi, corpuri de copii şi morţi mumificaţi, în pături
Munca echipei de la UEF a fost foarte dificilă deoarece în morminte au descoperit şi lucruri neaşteptate. “S-au descoperit şerpi şi unii decedaţi înveliţi în pături care nu erau putreziţi decât parţial. S-a mai descoperit şi un fel de groapă comună în care s-au găsit mai multe corpuri, cei decedaţi fiind tineri. Sper să nu fi murit de vreo boală care a secerat mai mulţi dintr-o familie”, explică şeful UEF.
Cei care au participat la deshumări spun că au găsit, de asemenea, mai multe obiecte lângă decedaţi, obiecte care au fost mutate cu morţii în noile gropi de la Oprăneşti. Este vorba de o vioară, de o oglindă sau un ghem de lumânări, dar şi monede şi alte mici obiecte.
Decedat acum 7 ani, nedeshumat fără aprobare de la Sanepid
Lucrările au fost îngreunate şi pentru că în pământ în vechiul cimitir a fost îngropată o persoană acum maxim 7 ani. În acest caz, regimul deshumării este diferit. Procedura nu se poate face decât cu aprobare de la Sanepid, şi numai în perioada noiembrie-martie. “Avem un decedat ce nu poate fi deshumat fără să parcurgem procedura specială. Este necesară aprobare de la Sanepid şi alte avize. Mai mult, nu poate fi deshumat decât într-o anumită perioadă din an, pentru a nu se împrăştia microbii”, a mai specificat Cojocaru, care crede însă că angajaţii săi nu vor întâmpina probleme nici la acest capitol.
UEF Motru, pe linia de plutire
Directorul UEF Motru susţine că urmare a acestei lucrări situaţia unităţii s-a mai redresat, acesta având probleme cu Finanţele la care a cerut înlesniri la plată. “În Motru sunt probleme deoarece urmare a celor întâmplate cu carierele private şi cu Olservmin-ul s-au pierdut peste 1000 de locuri de muncă. Noi avem cam 140 de angajaţi şi reuşim să supravieţuim, să dăm salariile şi să recuperăm din lucrările prestate şi neachitate de către primării. Cu lucrarea aceasta, deşi morbidă la prima vedere, ţinem UEF-ul pe linia de plutire”, a conchis directorul Ion Cojocaru.
Acesta crede că până la jumătatea acestei luni, lucrările de la cele două cimitire din Mehedinţi se vor finaliza, respectându-se întocmai caietul de sarcini.
Anamaria Stoica
