Acţiunea organelor de ordine în zona Padeşului, care a avut loc în luna mai a acestui an, ar fi avut ca scop destructurarea unei reţele de căutători de tezaure, care ar fi depistat monede de aur dacice pe Valea Cernei. Cel puţin asta susţin o parte a localnicilor din Padeş care cred că aşa-zisa căutare a poliţiştilor după braconieri, de luna trecută, era de fapt o căutare după cei care au găsit kosoni în zonă, monedele cu o imensă valoare numismatică fiind însă trimise de mult peste hotare. 400 de poliţişti şi jandarmi au luat la puricat atunci Padeşul şi Peştişaniul în căutarea unor arme de vânătoare furate din Franţa, acţiunea de proporţii creând adevărate discuţii în cele două localităţi şi numeroase supoziţii, mai ales că “în plasa” organelor de anchetă au căzut, în final, şi 500 de grame din aur, 8 ceasuri de aur şi 21 de monede ce par a fi confecţionate din aur şi argint, cu valoare istorică, datând din anii 1870 şi 1924.
Descinderile din luna mai de la Padeş au fost de amploare şi s-au lăsat inclusiv cu percheziţii domiciliare pe la membrii vânători, în special ai Asociaţiei de Vânătoare Acvila Cernei, înfiinţată de familia primarului de Padeş, Mihai Troacă. S-au căutat arme furate din Franţa, s-a comunicat de către IGPR oficial scopul descinderilor, dar localnicii şi vânătorii din zonă vorbesc acum că acţiunea de amploare ar fi avut ca scop găsirea celor care au găsit un tezaur în zona Văii Cernei, zonă cunoscută, cel puţin în legende, că ar ascunde un mare tezaur.
Localnicii vorbesc cum că Troacă nu ar fi străin de existenţa kosonilor, mai ales că membri ai familiei sale ar fi depistat astfel de monede de aur de pe vreme dacilor, în zonă. Vânătorii din zonă susţin şi ei supoziţiile localnicilor, spunând că ar fi existat nişte sesizări că în zonă s-au depistat kosoni, fapt care a impus şi căutarea monedelor preţioase odată cu acţiunea de căutare a armelor furate din Franţa. Kosonii nu s-au găsit, la descinderi, şi asta deoarece, spun aceiaşi localnici, monedele găsite ar fi luat de mult drumul străinătăţii spre colecţionarii unor astfel de piese istorice. Primarul de Padeş, Mihai Troacă, nu a pomenit însă niciodată de existenţa sau depistarea kosonilor dacici în zonă, ci a menţionat, oficial, că a fost controlat atunci la domiciliu, deoarece, deţine un număr mare de arme de vânătoare.
Culmea este însă că poliţiştii au găsit monede, cu ocazia acestor descinderi, în care oficial se căutau arme, dar nu se cunoaşte, încă, la cine.
Pradă cu aur şi monede cu valoare istorică
Cert este că, potrivit IGPR, anchetatorii au găsit suficiente dovezi ale ilegalităţii în zonă, pe lângă arme, apărând pe la cei cercetaţi şi unele monede de aur şi argint, cu valoare istorică. De unde acestea, cu siguranţă din căutări ilegale după tezaure în zona Văii Cernei.
Au fost astfel descoperite şi confiscate, în mai 2013, în urma descinderilor din Padeş şi Peştişani, 8 arme şi 109 cartuşe deţinute ilegal. De asemenea, poliţiştii au ridicat cam toate bunurile sau sumele de bani pentru care nu au existat şi documente justificative. Aşadar, au ridicat 20.480 de euro, 500 de grame din aur, 8 ceasuri de aur şi 21 de monede ce par a fi confecţionate din aur şi argint, cu valoare istorică, datând din anii 1870 şi 1924. Au mai fost găsite şi ridicate 187 petarde, un detector de metale, 17 trofee cervide, 13 capcane metalice, 11 laţuri multifilare, 150 de grame de pulbere fără fum şi 20 de grame de pulbere neagră, precum şi 5,55 kg carne de vânat, o arbaletă, 3 plase de pescuit (prostovol), o drujbă, un cuţit de vânătoare, o sabie, un binoclu şi 2 bastoane telescopice, precum şi 3 plasme TV, un laptop, 4 hard disck-uri externe, telefoane mobile, aparate foto, un DVD, un circular de mână, 3 bormaşini, un polizor manual şi CD-uri.
Tezaurul lui Obrenovici, găsit?!
Legendele locale vorbesc de altfel despre un mare tezaur îngropat de cei 300 de oameni ai celui care a fost de două ori principe al Serbiei, Miloş Obrenovici (1815-1839; 1858-1860), într-o peşteră de pe Valea Cernei. Deoarece toţi cei care l-au ajutat pe principe să transporte şi să îngroape comoara ar fi fost îngropaţi la intrarea în peşteră, fiind în prealabil otrăviţi, singura sursă de identificare ar fi o piatră pătrată, încrustată cu un snop de grâu şi un şarpe. Conform unor istorici prestigioşi precum sârbul M. Gavrilovici, francezul H. Emile şi românul N. Ciachir, principele sârb a fost un despot avar, care, din monopolul comerţului, antrepriza vămilor, confiscarea averilor rivalilor, a strâns o avere fabuloasă. Miloş Obrenovici a avut o serie de domenii în Oltenia, fiind în bune relaţii cu domnitorul Ţării Româneşti Alexandru Ghica, cu care a stat de câteva ori faţă-faţă şi, este foarte posibil să-şi fi îngropat tezaurul personal pe sălbateca şi puţin circulata pe atunci Vale a Cernei, râul respectiv fiind mai mult o graniţă teoretică între Austria şi Ţara Românească, iar la vărsare, întâlnind din 1833 şi graniţa Serbiei autonome.
Această ipoteză este posibil să le fi incitat imaginaţia căutătorilor de comori din Padeş care au şi găsit monedele confiscate de poliţie, tocmai din perioada respectivă.
Un koson, câteva sute de euro
Traficul intens cu aur dacic în ultimii ani a dus la scăderea dramatică a valorii Kosonilor şi lysimahilor. Astfel, dacă pe piaţa internaţională, în 1995, o monedă din primul tip era evaluată şi cu 2.500 de dolari, astăzi ei sunt oferiţi la maximum 700 de dolari, iar un lysimah nu sare peste 900 de dolari. Deşi nu se cunoaşte cantitatea de Kosoni şi lysimahi bătuţi, cercetătorii apreciază că mai sunt de scos la iveală un număr foarte însemnat.
După 1990, s-a declanşat o adevărată febră a scormonitorilor-pirat de tezaure dacice din Munţii Orăştiei, tezaure alcătuite din monede de aur de tip Koson sau Lysmah, în principal. Kosonii îşi trag denumirea de la inscripţia în greceşte „Koson”, greutate cuprinsă între 8 şi 8,7 g. Lysimahii îşi trag denumirea de la regele Traciei, Lysimah (360-281 î.Hr.) şi au o greutate de aproape 17 g. Un caz fericit este tezaurul de Kosoni descoperit de un pădurar pe platoul Târsa-Luncani din Munţii Orăştiei, în 1996-1997, când toate cele 522 de monede au intrat în posesia unor institute abilitate. Deşi s-a semnalat în dese rânduri, oficial, că echipe de scormonitori-pirat autohtone şi din exterior, sapă în draci cu mijloace ultramoderne, autorităţile nu pot face faţă.
Mihai Călinescu
