Complexul Energetic Oltenia(CEO) a încredinţat, luna trecută, prin licitaţie, unei firme de consultanţă din Târgu-Jiu, un contract care prevede reevaluarea bunurilor Sucursalei Rovinari, care au fost gajate în anii 2009 şi 2010 la CEC Bank pentru acordarea a două împrumuturi în valoare totală de 200 de milioane de lei. Firma de consultanţă verifică astfel dacă bunurile respective, ce se constituie garanţie pentru cele două împrumuturi, există şi se ridică la valoarea la care au fost cotate în urmă cu patru, respectiv trei ani în urmă. Bunurile în cauză au fost gajate de directorii unităţii, puşi în funcţii de PDL, la momentul respectiv amanetarea bunurilor CE Rovinari constituind un mare motiv de îngrijorare pentru actualul manager al CEO, Laurenţiu Ciurel.
Împrumuturile contractate de fostul Complex Energetic Rovinari în anii 2009 şi 2010, când unitatea era condusă de pedelistul Gheorghe Daviţoiu şi apoi de colegul său de partid, Tiberiu Trotea, sunt supuse unei evaluări dispuse de actuala conducere a CEO. Evaluarea va fi realizată de SC Consulting Company din Târgu-Jiu. Societatea a câştigat realizarea evaluării în urma unei licitaţii pe SEAP, fiind însă singura firmă care a dorit, prin acest mod, să-şi atribuie contractul în valoare de 28.500 de lei. Ce trebuie să facă, mai exact, cei de la Consulting Company? Ei sunt obligaţi prin contractul obţinut luna trecută să evalueze bunurile imobile şi mobile al SC CEO SA care au fost gajate la CEC Bank în schimbul celor două împrumuturi contractate pentru continuarea lucrărilor de modernizare şi mediu a unităţii energetice de la Rovinari.
Un grup energetic, amanetat
De altfel, Laurenţiu Ciurel, actualul manager al CEO, făcea public, în anul 2009, că nu era de acord cu metoda la care apelase directorul de atunci al Complexului Energetic Rovinari de a obţine un împrumut de la CEC Bank. Ciurel atrăgea astfel atenţia, prin intermediul presei, opiniei publice că amanetarea bunurilor imobile ale unităţii făcute de Daviţoiu nu era cea mai bună soluţie pentru obţinerea împrumutului dorit.
Astfel, pentru împrumutul de atunci, Ciurel anunţa că Gheorghe Daviţoiu garantase restituirea banilor gajând cu Hotelul Miami şi cu o clădire construită în zona Debarcader a municipiului Târgu-Jiu. Astfel, pentru a lua împrumutul în valoare de 100 de milioane de lei, adică 24,1 milioane de euro, pentru finanţarea investiţiei de mediu, Daviţoiu a garantat împrumutul, în lipsa profitului, o parte cu o scrisoare de garanţie, care îi acoperea 80% din credit, iar restul de 20%, cu cele două imobile importante deţinute de termocentrală. Ciurel se arăta sceptic atunci atât în ce privea felul în care s-a aprobat împrumutul cât şi modul de restituire a banilor, asta deoarece, la momentul respectiv, unitatea mai avea de achitat un alt credit.
“CE Rovinari a luat(..) un credit de 24 de milioane de euro, cu un cost de 18 milioane de euro. Toţi aceşti bani vor trebui să fie plătiţi peste 3 ani. La restituirea banilor se va suprapune însă creditul meu cu acesta, iar ambelor li se mai adaugă alte două, trei credite pe care actuala conducere vrea să le ia ca să scape de datoriile la prestatori. Să nu uităm de linii de credit pentru datorii curente şi salarii”, îşi sublinia temerile, atunci, Laurenţiu Ciurel, care credea încă din 2009 că în următorii ani ar fi urmat ca unitatea să întâmpine serioase probleme în legătură cu restituirea banilor. Cert este că achitarea acestui împrumut a căzut acum, după patru ani pe umerii săi.
Hotelul Miami, subevaluat
De altfel Ciurel a fost singurul care a atras atenţia că pentru acordarea împrumutului, Daviţoiu a fost de acord chiar şi cu o subevaluare a bunurilor gajate, fapt care era incorect şi crea pericolul ca în caz de nerestituire a banilor, unitatea să piardă clădirile în cauză. De altfel, valoarea clădirii cu trei etaje din Debarcader, ultra-modernizată, dar şi „Hotelul Miami” au fost subevaluate de bancă la o valoare totală de doar un milion şase sute de mii de euro.
“Eu vă spun că numai pe hotel, în decursul anului 2008, ni se oferise peste două milioane de euro”, afirma atunci Ciurel pentru a-şi susţine declaraţiile.
Clădiri administrative, puse gaj
Tot în 2009, CE Rovinari a garantat împrumutul cu o mare parte a spaţiilor destinate birourilor, din incinta termocentralei Rovinari, dar şi de la Exploatarea Minieră Rovinari. Este vorba de cinci clădiri administrative, în care se află birourile personalului TESA, un bloc de apartamente, însumând o suprafaţă utilă de peste 3500 mp. La acestea se adaugă cantina şi magazia acesteia şi două ateliere mecanice din incinta termocentralei. Mai putem enumera şi două magazii şi atelierele mecanice din incinta EM Rovinari. Tot atunci, CE Rovinari a mai pus gaj trei excavatoare, situate în Cariera Tismana, precum şi întregul sistem de benzi transportoare de la depozitul de cărbune Roşia, a cărui suprafaţă este de peste 120.000 de mp.
Grupul energetic, gajat băncii
Situaţia, deşi îngrijorătoare, se repetă un an mai târziu la CE Rovinari, sub conducerea lui Tiberiu Trotea. Directorul unităţii apelează şi el la un împrumut de 100 de milioane pentru care a pus gaj grupul energetic nr. 3.
“Noul credit de 100 milioane lei este necesar pentru lucrările de modernizare la blocul 6 din cadrul complexului energetic. La 21 aprilie vom organiza o licitaţie deschisă în acest sens. În ceea ce priveşte suplimentarea cu zece milioane lei a creditului de investiţii de 100 milioane lei luat în 2009 de la CEC Bank, acesta este necesar pentru finalizarea lucrărilor la depozitul nou de zgură şi cenuşă Gârla, realizat în soluţie de şlam dens”, preciza, în martie 2010, directorul CE Rovinari, Tiberiu Trotea.
Creditul se obţine, dar cu ce preţ? Mai precis, unitatea gajează împrumutul cu blocul de 330 MW, la valoarea de 306.085.000 de lei.
Evaluare totală
Toate aceste bunuri, puse gaj la CEC Bank prin semnătura celor doi foşti directori ai CE Rovinari, vor fi evaluate acum de cei de la Consulting Company, pentru a crea o imagine exactă conducerii CEO cu privire la bunurile pe care ar putea să le piardă dacă unitatea nu va reuşi să îşi achite banii împrumutaţi de cei doi foşti directori PDL.
Anamaria Stoica
