Bombă ecologică şi socială – Colonia ACH Gureni!

Aşezarea specifică şantierelor hidrocentralelor – Colonia ACH Gureni – s-a înfiinţat încă din secolul trecut, prin anii ‘70 ai comunismului înfloritor. Abia din anul 2005, SC Hidroconstrucţia SA Târgu-Jiu a trecut-o gratuit în patrimoniul Primăriei Peştişani. Şi de atunci au început toate necazurile. Pierderea locurilor de muncă, a SAM-ului şi apei potabile dar şi dispariţia fosei septice care-a transformat şerpăria de acolo într-o sursă de infecţie în aval, prin deversarea fecalelor de la WC-uri în fosta apă curată, de altădată, a râului Bistriţa.

Colonia „pasată” la Primărie!
Pe când a venit Cornel Jancă de la Bicaz, judeţul Neamţ, să lucreze la şantierul ACH Valea Bistriţei Pestişani, prin 1986, se lucra la barajul Clocotici şi la cel de anrocamente, de la Vâja, unde-i şi barajul lacului de acumulare.
La acea vreme existau două colonii: una în munte, desfiinţată între timp; a doua la Gureni. El a venit singur şi erau ocupate toate apartamentele din barăci, inclusiv etajele fiind ocupate. S-a desfiinţat colonia din munte, s-a mutat şi unitatea militară jos. Sus nu-şi mai aveau rostul. SAM era un magazin pentru pâine şi produse alimentare, care-a mai funcţionat până acum vreo 9 ani. Prin 2004-2005 se petreceau toate astea, iar Primăria a preluat Colonia ACH Gureni prin 2005-2006.
Directorul SC Hidroconstrucţia SA, ing. Romeo Sălişte, care conduce şi acum Hidroconstrucţia din Târgu-Jiu, avea două variante. Fie îi muta pe locatarii rămaşi fără obiectul muncii la Colonia Târgu-Jiu-Vădeni ori la aceea din Bumbeşti-Jiu, fie preda colonia primăriei Peştişani. La Tismana alesese varianta mutării şi demolării barăcilor, după care a plantat pe acel teren trandafiri.
N-a luat muncitorii cu el, lăsându-i acolo şi nu s-a mai complicat cu alte cheltuieli pentru dărâmare şi reamenajarea terenului. Costurile, se înţelege, creşteau. A preferat s-o predea, adică toată Colonia ACH Gureni, către Primăria Peştişani “cu titlu gratuit, în proprietate privată a comunei”, scăpând de o piatră de moară din patrimoniul SC Hidroconstrucţia SA Târgu-Jiu.

Belele/piedicile privind cumpărarea
Cei rămaşi au devenit chiriaşi ai primăriei şi s-au constituit în Asociaţia de locatari „Valea bistriţei” ACH Gureni, preşedinte fiind Cornel Jancă. Preluarea s-a făcut pe timpul primarului Florin Pavel (actual primar suspendat şi reţinut de Procuratura judeţului Gorj!), iar Preşedintele de şedinţă al CL care preluase colonia a fost consilierul local Pavel Sever şi a contrasemnat ca Secretar, Jr. Miruna Porumbel, pe 28.10.2005.
Oamenii din colonie s-au zbătut să cumpere apartamentele din barăci. Numai că abia pe 28.01.2010, s-a emis Hotărârea nr. 3 a CL – Preşedinte de şedinţă Cornoiu Petre, Secretar, Jr. Miruna Porumbel-, privind aprobarea vânzării apartamentelor din Colonia ACH Gureni şi aprobarea Regulamentului cu criteriile ce vor sta la baza vânzării. Neînţelegerile au continuat. „Că câr, că mâr”, povesteşte Cornel Jancă, necăjit că li se cerea plata a 31 de euro pe metru pătrat locuit, ceea ce li se părea imens. Cu toate că Legea nr. 215 a administraţiei publice locale permitea vânzarea sau concesiunea. Cei de la Primăria Peştişani – primar Florin Pavel – n-a vrut să negocieze nimic. „Spre a fi bine şi pentru ei şi pentru noi”, adaugă Cornel Jancă.
Pe 16 iulie 2010, Asociaţia de locatari „Valea Bistriţei” Gureni căpătase personalitate juridică. Primarul, iniţial, n-o recunoştea! Le cereau să-şi asume benevol nişte riscuri. În primul rând să preia colonia cu toate datoriile către SC UTIL-BONUS SRL, acumulate din plata chiriilor, energiei electrice, apei şi gunoiului. Să strângă asociaţia banii şi apoi să-i predea la Primărie. Cu chiu cu vai, s-a acceptat într-un târziu preţul de 20 de lei pe metru pătrat. Numai că şi aici era un clenci. Nu li se acorda şi terenul de sub barăci!
Fără partidă de curent, fără fosă septică, „graţie” abuzului administratorului Ilie Fuiorea!
Colonia ACH Gureni avea partidă de curent electric, cu transformator. Numai că pe timpul cât actualul viceprimar al comunei Peştişani, Ilie Fuiorea, deţinea funcţia de administrator al SC UTIL-BONUS SRL nu se ştie ce combinaţii s-au făcut şi o parte din teren a revenit firmei SUCCES. Acum partida de curent electric e în curtea firmei SUCCES, care nu are nicio vină pentru treaba asta. Tot în curtea acestei firme a rămas şi fosa septică. În care se deversau toate fecalele de la closetele din apartamentele coloniei. Fosă septică peste care firma SUCCES, de-acum proprietara terenului, a aruncat o basculantă de pietriş şi nu mai se poate vidanja. În această situaţie, administratorul Ilie Fuiorea a dispus săparea unui şanţ deversor, ducând un excavator acolo, şi urina cu fecalele se varsă în râul Bistriţa.
Bomba ecologică ar trebui amendată de Garda de Mediu Gorj, dar nimeni nu se sesizează. Mai existau patru pompe – vândute de administratorul ing. Cheană Bojincă – ce ridicau apa într-o sferă şi aceasta nu mai e funcţională. Se pare că, între timp, au apărut cereri din partea localnicilor pentru a-şi revendica terenurile luate cu japca pe timpul comunismului. Şi primarul suspendat, Florin Pavel, a deţinut un teren din partea regretatului său tată, prof. Iovan Pavel, pe care l-a vândut firmei FOREST VAL, deţinută de omul de afaceri Florin Mucenic.
Pericole de infestare şi incendii!
E clar că absenţa fosei septice nu-i corectă din punctul de vedere al mediului. În total sunt vreo 60 de familii, în 84 de unităţi locative. Unii sunt cu taxele şi impozitele, plus curentul electric şi chiria la zi, alţii nu. Mai sunt plecaţi la lucru în străinătate vreo 10%, iar o mică parte lucrează la Succes, firma apărută la Gureni de vreo doi ani. Apa nu este potabilă, mizeria colcăie ca şi şerpii vara, existând un permanent pericol de incendii.
Cui să-i pese? Primăriei Peştişani şi Consiliului Local, după cum se vede treaba, în nici un caz! Cei ce depăşesc 14 ani nu-şi pot face buletine sau Cărţi de Identitate, în lipsa contractelor de închiriere! Am discutat cu Şeful Poliţiei Peştişani, care cunoştea situaţia, spunându-mi că şi în aceste condiţii se pot face Cărţi de Identitate cu valabilitate de un an. Numai că aceşti oameni rupţi parcă de lumea, cât de cât civilizată, nu cunoşteau această posibilitate.
(Va urma)
Ion Predoşanu